și-am vorbit[1] despre părți anatomice spirituale, sticle transparent de albastre și alte trecătoare-explicatoare desfăcându-ne-n fâșii. am fost să-mi iau țigări, am luat și ouă, dar am uitat de vodcă. m-am întâlnit cu un prieten cu care am schimbat voios niște banalități (că nu era să-l disecăm pe kavafis pe virusul ăsta de-nsingurare). plimbându-mă prin cartier … Citește în continuare XX. E O DIMINEAȚĂ FRUMOASĂ →