Romanul lui Orhan Pamuk este mai mult decât o simplă poveste
de revenire, căutare și adevăr. Un poet dezamăgit, pe numele său
Kerim Alakușoglu (Ka), revenit în orașul în care a copilărit -
Kars, după zece ani petrecuți în Frankfurt, are sarcina de a pune
sub lupa presei motivul pentru care din ce în ce mai multe tinere
islamiste se sinucid - forțarea de a renunța la broboada
islamistă.
Și cum Kars nu este un oraș perfect, în care să locuiești, în
plan secund intervine un personaj nu tocmai curat - Lacivert, cel
pe urma căruia stau autoritățile și care avea să aibă un rol
important în viața lui Ka în momentul când acesta află că este
nimeni altul decât amantul surorii (Kadife) celei cu care Ka se
iubește timp de trei zile: Ipek.
Revenirea poetului în Kars, întâlnirea cu femeia pe care o
dorea în tinerețe, dar și revederea cu foștii tovarăși din
copilărie, îi aduce un plus pe linia creativității; Ka reușind să
scrie aproape 19 poezii după mult timp de repaus.
Tot în acest orășel, Ka vede moartea în fața sa încă din prima
zi, când directorul Institutului Pedagogic este ucis la câțiva pași
de el. Valul de conflicte ce duce la o mare tensiune între
islamiști, kurzi și laici, se mărește pe zi ce trece. Toate
taberele, fie politice, religioase sau chiar și militare, aleargă
disperate și fără o rațiune clară, făcând aproape imposibilă
delimitarea binelui de rău.
Zăpada îmbracă un oraș în care cea mai mare parte a șomerilor
își pierd timpul prin baruri, cu ochii ațintiți spre televizoarele
pe ale căror ecrane rulează telenovele turcești. Romanul este ca
inima lui Ka, un organ metafizic, ce bate atât de tare, încât
trebuie citit neapărat.
„În aceste zile, când noi, cei din Kars, care am trăit
vreme îndelungată în simbioză, împărtășind același spirit, ne-am
pomenit târâți de forțe străine în conflicte fratricide, când
societatea noastră s-a împărțit în mod artificial în două tabere,
prin discriminări între laici și religioși, precum și între kurzi,
turci și azeri, când au fost readuse la viață tot soiul de
afirmații cu privire la genocidul armenilor, pe care a venit
momentul să-l uităm, și-a făcut apariția printre noi, ca o iscoadă,
persoana aceasta dubioasă care a fugit din Turcia și care trăiește
de ani de zile în Germania, dând naștere la tot felul de întrebări
în rândul oamenilor.” (p. 353)
Cartea o puteți comanda de aici
Cartea o puteți comanda de aici
