Gabi

Articole postate de Gabi

  • Ștefan Augustin Doinaș - Miercuri... 221

      Ce-i astăzi, marţi? Aşteaptă. Că mâine-n zori, poetul pătrunde iar sub coaja bătrânului stejar, descuie şapte cercuri de lemn cu ţigaretul şi-ajunge-ntr-un imperiu de dans şi de poiar în care molecule-n elipsoid cutreier scot sunete de sfere cereşti, şi fluvii curg, şi-o stea, ce pare Venus, prin gura unui greier aşază zimţi pe iarba ce tremură-n amurg.   Iar joi poetul iese şi căutând spre soare se-ntreabă-ncet: Acuma, în ce copac sunt oare?

    Citește mai departe

  • Marin Sorescu - Muntele... 265

        Țin locul unei pietre de pavaj, Am ajuns aici Printr-o regretabila confuzie.   Au trecut peste mine Mașini mici, Autocamioane, Tancuri Și tot felul de picioare.   Am simțit soarele până la Și luna Pe la miezul nopții.   Norii mă apasă cu umbra lor,

    Citește mai departe

  • W. H. Auden- Blues funerar... 218

      Aruncaţi telefonul şi opriţi ceasornicele, iute, Daţi câinelui un os baban să nu mai latre-n curte, Trageţi capacul la pian şi-n surdina marşului funebru Chemaţi bocitoarele, şi scoateţi afară sicriul negru. Aeroplanele să-înşire din cercuri largi de fum Litere pe cer, scriind mesajul: El este Mort de-acum.Puneţi mătasea doliului la gât alb de porumbei, Iar poliţiştii să poarte mănuşi negre-n trafic şi pe-alei.A fost Nordul şi Sudul meu, a fost Estul şi Vestul ,Zilele de lucru, duminicile – şi tot restul,Amiaza, noaptea, poezia mea ştiută pe de rost, Credeam că dragostea-i eternă. Am fost prost. Să n-aud de stele, suflaţi în lampa lor pentru vecie, Demontaţi soarele şi băgaţi luna la

    Citește mai departe

  • W. H. Auden- Capitala... 217

      Cartier al plăcerilor unde cei avuţi aşteaptă mereucu cheltuiala mare aşteptând să se întâmple minuni,restaurantele slab luminate unde amanţii se duşmănesc între ei,cafenele unde exilaţii şi-au stabilit un cartier maliţios;Cu farmecele şi instrumentarul tău suprimaseşistricteţea iernii şi constrângerea primăverii;departe de luminile tale părintele jignit şi pus pe răzbunare,aici se iveşte limpede prostia de-a fi cuminte.Astfel, cu orchestre şi priviri, ne faci curândsă credem în nemărginitele noastre puteri; şi inocentulnebăgând în seamă cade la un moment datvictimă nevăzutelor furii ale inimii sale.Departe, în străzi neluminate tăinuieşti tot ce-nspăimântă;fabrici în care vieţile sunt

    Citește mai departe

  • W.H.Auden Mentre andavo a passeggio una sera... 218

      ...

    Citește mai departe

  • Nikos Kazantzakis -Ascetica... 201

      ...

    Citește mai departe

  • Roberta Dapunt - Credo... 211

      ...

    Citește mai departe

  • Eugenio Montale - Amiază palidă şi încremenită 209

      Amiază palidă şi încremenitălângă zidul ce arde al grădinii,ascultăm printre pruni şi mărăcinişurifluierături de mierle, foşnet de şerpi.În crăpăturile pământului şi pe măzăricheurmărim rândurile furnicilor roşiicum se-ntrerup ori cum se-mpletescpe vârfurile unor snopi pitici.Întrezărim printre frunzişuri palpitareaîndepărtată a solzilor de mare,în vreme ce tremurătorul ţârâital greierilor se înalţă dintre muşuroaie.Înaintând în soarele ce ne orbeştesimţim cu o tristă surprinderecum viaţa întreagă şi tot zbuciumul eieste acest mers de-a lungul unor zidurice au pe creastă cioburi verzi de sticlă.  Trad. Dragoş Vrânceanu

    Citește mai departe

  • Eugenio Montale - Să nu ceri cuvântul ce veghează 391

          Să nu ceri cuvântul ce vegheazăsufletul nostru inform, cu litere de focmărturisindu-l, în timp ce străluceşteasemeni plantei de şofran în praf.Ah, merge omul singur,al altora şi al său însuşi prieten,nepăsător de umbra pe care caniculai-o întipăreşte-n tencuiala sfărâmată.Să nu ne ceri formula ce deschide lumidoar vreo silabă strâmtă şi uscată.Atât îţi putem spune azi,ceea ce nu suntem, ceea ce nu voim.  Trad. Dragoş Vrânceanu

    Citește mai departe

  • Kostas Varnalis - The Ballad of Mr. Mentios... 207

          These shabby legs won’t bend and ache the darned hobble once and hobble twice through life’s misery.   Daylong toil, ruffian toil! everyone beating: masters, slaves; everyone: slaves, master and left me starving.  

    Citește mai departe

  • Eugenio Montale - Am întâlnit adesea răul vieţii 220

      Am întâlnit adesea răul vieţii:era ca râul gâtuit bolborosind,era ca frunza arsă închircităşi calul istovit.De toate mi-am dat seama, dar nu de minuneace ne dezvăluie divina indiferenţă;era statuia somnolenţei la amiazăşi nourul şi şoimu-n înălţime. Trad. Dragoş Vrânceanu

    Citește mai departe

  • Eugenio Montale -Ştiu ora-n chipul cel mai paşnic 223

      Ştiu ora-n chipul cel mai paşnice fulgerat de-o crudă strâmbătură,dezvăluind durerea invizibilă.N-o vede omul de pe stradă din mulţime.Vorbele mele, în zadar trădaţitainica muşcătură, vântul ce bate-n inimă.Dreptatea e a celui care tace.Cântul care suspină e un cânt de pace. Trad. Dragoş Vrânceanu

    Citește mai departe

  • Eugenio Montale - Glorie a amiezii fără margini 214

      Glorie a amiezii fără margini,când nici o umbră nu mai dau copacii,şi mai mult, mai mult se ivesc în jurpe arşiţa prea mare aparenţele.Soarele-i sus - şi un prundiş uscat.Deci ziua mea nu s-a-ncheiat cu totul:ceasul cel mai încântător e peste zidulacoperit de un apus de soare palid.E încă foc în jur; un pescăruşpluteşte pe-o relicvă a existenţei.Ploaia e dincolo de această dezolare,în aşteptare bucuria-i mai deplină. Trad. Dragoş Vrânceanu

    Citește mai departe

  • Eugenio Montale- Fericire atinsă, mergem... 212

      Fericire atinsă, mergempe tine ca pe o muchie de cuţit.În ochi eşti lumină ce pâlpâie,sub picior gheaţă ce plesneşteşi nu te atinge cel ce te doreşte mai mult.Ajungând în inimile pătrunsede tristeţe, le luminezi; dimineaţa tae dulce şi tulburătoare asemeni cuiburilorde sub streşini.Ah! nimic nu răscumpără plânsul copiluluicăruia îi scapă balonul printre case. Trad. Dragoş Vrânceanu

    Citește mai departe

  • Kríton Athanasoúlis - Brano dal mio Testamento... 248

       Non voglio che tu sia lo zimbello del mondo. Ti lascio il sole che lasciò mio padre a me. Le stelle brilleranno uguali ed uguali ti indurranno le notti a dolce sonno. Il mare t'empirà di sogni. Ti lascio il mio sorriso amareggiato: fanne scialo ma non tradirmi. Il mondo è povero oggi. S'è tanto insanguinato questo mondo ed è rimasto povero. Diventa ricco tu guadagnando l'amore del mondo.

    Citește mai departe

Articole recente

© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile