Articole postate de Gabi

  • Paul Aretzu - Cartea CU ANLUMINURĂ... 168

     * nu mai puteam să ies din zăpadă şi aveam o sută douăzeci de ani. şi nu mai puteam să ies din moarte. nu mai puteam să ies din îmbrăţişarea iubitei, adică nu puteam să ies din trupul mamei care mă aştepta hohotind de singurătate, cu tâmplarul ei alături, cel cu oase strămoşeşti. maica mea care-mi mângâie părul alb, şuviţele părului meu de lapte. măicuţa mea pe care o ţin în palmă ca un fricos să nu o scap când mă va naşte.  

    Citește mai departe
  • Love Song by Rainer Maria Rilke read by A Poetry Channel 202

      ...

    Citește mai departe
  • Anne Sexton – Noapte înstelată... 167

        „Asta nu mă împiedică de a avea o nevoie teribilă de – dacă tot trebuie să-i pronunţ numele – religie. Apoi ies afară în noapte şi pictez stelele"(Vincent Van Gogh – Într-o scrisoare către fratele lui)Oraşul nu există,exceptând locul unde un copac cu frunziş negru se strecoarăca o femeie înecată spre cerul fierbinte şi clar.Oraşul este mut. Noaptea fierbe împreună cu unsprezece stele.O, noapte, noapte înstelată! Acesta este felul în carevreau să dispar.Se mişcă mereu. Toţi aştrii sunt vii.Până şi luna se umflă în fiarele ei portocaliipentru a îşi expulza copiii prin ochi, urmând zeescul tipar.Bătrânul şarpe ceresc, invizibil. absoarbe stelele.O, noapte, noapte înstelată! Acesta este felul în carevreau să dispar:în monstruozitatea grăbită a nopţii,

    Citește mai departe
  • e.e. cummings - Tot ce nu cântă doar vorbeşte... 173

          tot ce nu cântă doar vorbeşteşi tot ce vorbeşte vorbeşte despre el(chiar dacă acel cineva se caută pe sine sau cautăun stăpân sau un discipol oaie sau lup)suflă-l de la tine zeitate fie sau diavol– înghesuie-l în suspine şi în raţionamentenumeşte-l justiţie crudă sau răutate binecuvântată –eşti tu (sau eu) nimeni altcinevaomenirea-i bătută-n cap zăpăcită de discursuri–copilul fiecărei mame este pe cale s-asurzească –totul e numai vorbărie care nu este cântecşi toate vorbele sunt adresate doar unuia însuşidar melodia incontestabilă a cântecului(felul în care munţii simt – şi îndrăgostiţii) este tăcerea.Trad.  Petru Dimofte

    Citește mai departe
  • Odisseas Elytis- patimile... 168

        Iată-mă deci pe mine, cel plăsmuit pentru micile Kore și insulele Egeii; cel îndrăgostit de tresărirea cerbilor   și inițiat de frunzele de măslin; băutorul de soare și ucigătorul lăcustelor. Iată-mă pe mine în fața veșmântului negru al celor hotărâți și al pântecului golit al anilor, care și-a avortat copii! Vântul dezleagă stihiile trăznetul lovește munții.

    Citește mai departe
  • Odysseas Elytis- Variațiuni pe o rază IV (Portocalia) 170

          Atât de mult a îmbătat-o sucul soarelui Încât a plecat capul și-a primit să se facă Încet-încet: mica rază Portocalia!   Așa cum au strălucit albastru cele șapte ceruri Așa cum a atins un foc cristalele Așa cum au fulgerat cozile de rândunică S-au zăpăcit sus îngerii și jos fetele Berzele sus s-au zăpăcit și jos păunii

    Citește mai departe
  • Anghel Dumbrăveanu- Diamantul de întuneric... 167

          Ne vom lecui prin iubireToamna lipește frunzepe fereastra nemărginiriiNicio pasăre n-a mai trecutsă ne vadăde la-nceputul mileniuluiNiciun prieten nu s-a opritsă-ntrebede ce ne-au închisîn acest diamant de-ntunericNe vom lumina unul pe altulca doi arțari în octombrie

    Citește mai departe
  • Martin Heidegger către Hanna Arendt... 207

      ”Martin Heidegger către Hanna Arendt 10. 11.1925   Dragă domnișoară Arendt, În seara asta simt nevoia să vă fiu iarăși aproape, pentru avorbi inimii dumneavoastră. Aș vrea ca între noi totul să fie simplu, limpede, neprefăcut. Numai atunci vom fi demni de faptul că ne-a fost dat să ne întâlnim. Că ați devenit studenta mea, iar eu profesorul dumneavoastră, acest lucru nu afăcut decât să prilejuiască ceea ce ni s-a întâmplat. Niciodată nu voi putea spera că îmi vei aparine, însă de acum înainte vei face parte din viața mea, iar ea, grație dumneavoastră , va căpăta o nouă forță. Nu știm niciodată ce anume, priin ființa noastră, putem deveni pentru ceilalți. Și totuși, cibzuind bin

    Citește mai departe
  • Sylvia Plath - Maci de iulie... 172

    Maci delicați, firave limbi de infern Ați putea să răniți? Scânteiați. Nici nu pot să v-ating Mîinile-mi trec peste voi. Nu mă ardeți deloc Și-ostenesc privindu-vă lung Cum sclipiți tremurat și roșu ardent, ca al gurii contur. Un contur abia sângerând. Cu petale puțin sângerii! Înăuntu-s esențe ce nu pot s-ating. Pe unde vi-i opiul - capsule de vis? O, de-aș putea sângera sau dormi! Or gura mea s-ar mărita c-o rană ca aceasta! Licoarea voastră să se prelingă-n mine, prin cupa de cristal, Să mă adoarmă, să m-amorțească. Dar i

    Citește mai departe
  • Pablo Neruda- Pielea de mesteacăn... 333

      Asemeni pielii de mesteacăn eşti de argint şi-nmiresmată:în ochii tăi găsi-voi sprijincînd voi descrie primăvara.Măcar că nu ştiu cum te cheamă,nu-i început fără femeie:cu sărutări se scrie cartea(iar eu vă rog frumos, tăceţica ploaia să ne vie-aproape).Vă spun că între două mări,îmi e statura atîrnatăprecum stindardul prăvălit.Pentru iubirea-mi nevăzutăsînt gata chiar acum să mor,chiar de s-ar pune moartea-n seamaplăpîndei mele sănătăţimelancoliei fără sensdepozitate-n şifoniere.Fapt cert e că-i pe fugă timpul,cu vers de văduvă mă strigădinspre pădurile uitate.Cînd încă lumea n-o văzusemşi încă n-aveam ochi şi gene,eu dispuneam de patru ochi:ai mei şi ai iubirii mele.Nu mă-ntrebaţi de m-am schimbat(căci numai timpu-mbătrîneşte:îşi schimbă tot mereu cămaşa,în timp

    Citește mai departe
  • Pablo- Neruda - Toamna... 225

      Lunile-acestea îşi tîrăsc stridenţa unui război civil nedeclarat.Bărbaţi, femei, şi provocări, şi glasuri,în vreme ce-n cetatea-nduşmănită,pe ţărmul părăsit acum- nisip şi spumă-adevărată -se-aşază Toamna-n straie de soldat,cu gîndul sur şi fapta măsurată:cotropitoarea Toamnă-acoperă pămîntul.Chile e treaz ori doarme. Soarelerăsare-ngîndurat prin foi de aurce zboară ca pleoapele politicedesprinse de pe cerul răvăşit.Dacă-nainte n-aveai loc pe străzi,acum, în schimb, substanţa solitarăa ta şi-a mea şi poate-a-ntregii lumicată-a ieşi la tîrguieli şi visuri,cată dreptunghiul de singurătatecopacul încă verde ce se-ndoaieÎnaintea desfrunzirii şi căderiigătit în aur şi apoi în zdrenţe.Mă-ntorc la marea-nvăluită-n cer:tăcerea între două valuriprimejdios răstimp statorniceşte,se stinge viaţa,

    Citește mai departe
  • Pablo Neruda - Viori, vă mulţumesc... 179

        Viori, vă mulţumesc pentru aceastăamiază-n patru strune. Ce curate sunetul ceresc,albastru glas de aer.   Traducere de Victor Ivanovici şi Andrei Ionescu  ...

    Citește mai departe
  • Pablo Neruda - Eu Reyes mă numeam... 183

    Eu Reyes mă numeam, şi Catrileo,Rodríguez, Arellano, am uitatadevăratu-mi nume.Cu nume m-am născutde vechi stejari, de tinere vlăstare,de lemn şuierător.Am fost păstratîntre frunzişuri: noulnăscut s-a cufundat apoiîn naşteri şi înfrîngeride codri ce cădeauşi case triste ce-ncepeau să plîngă.Nu m-am născut, ci m-au întemeiat:numele toate le-am primit deodată;eu m-am numit hăţiş şi prun apoi,molid, pe urmă grîu,de-aceea sînt atît de mult şi de puţin,şi-atît de mulţi, şi-atît de părăsit,căci de departe vin, şi din străfunduri,vin din pămînt.Traducere de Victor Ivanovici şi Andrei Ionescu 

    Citește mai departe
  • Sarandas Pavleas- Poate... 313

        Poate, voi ajunge într-un oraș din nord, Într-o noapte arhaică Luminată de grăsimea peștelui Și când mă vor întreba paznicii cine ești Ce să le răspund când insistă să le spun cine sunt Căci oricât m-aș fi interesat nu am aflat de unde vin Nici cine sunt Le voi striga atunci: sunt un om din sud Care caută liniștea și dreptatea sufletului său Fără ale găsi Voi rămâne surprins de vocea mea

    Citește mai departe
  • Serghei Esenin- Tot ce trăiește poartă semn... 179

        Tot ce trăiește poartă semn de timpuriu, ca un dar. Dacă n-aș fi poet Aș fi haiduc sau tâlhar.   Slab și mic, totdeauna erou Printre ștreanguri pe subt gard adesea, foarte adesea, mă-ntorceam acasă cu nasul spart.   Când vedeam pe mama speriată, cu gura în sânge îngânam, pitic: ”Nu e nimic m-am lovit de-o piatră,

    Citește mai departe

Articole recente