• ”Noaptea e o zi filtrată prin cafea”: Note din secolul kitsch, de Antonia Mihăilescu 223

    „Note din secolul kitsch”, de Antonia Mihăilescu Editura Tracus Arte, București, 2020 Antonia Mihăilescu s-a născut la 11 decembrie 1999, în Suceava. A absolvit Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava. Este studentă în anul II la Facultatea de Teatru, Secţia Regie – Universitatea Naţională de Arte „George Enescu”, Iaşi. Membră a... The post ”Noaptea e o zi filtrată prin cafea”: Note din secolul kitsch, de Antonia Mihăilescu appeared first on Recenzii filme și cărți.

    Citește mai departe
  • O altfel de Alice în Țara Minunilor. „The Worst Person in the World” (2021) 226

    The Worst Person in the World (2021) – Verdens verste menneske – Cea mai rea fată din lume Regia: Joachim Trier Distribuția: Renate Reinsve, Anders Danielsen Lie, Maria Grazia Di Meo Admir regizorii de film care se încumetă să sondeze un teren arid, cumva lăsat în umbra conveniențelor. Admir regizorii... The post O altfel de Alice în Țara Minunilor. „The Worst Person in the World” (2021) appeared first on Recenzii filme și cărți.

    Citește mai departe
  • Autocompasiunea – o artă şi o cale către împlinire: „Miracolul de a fi”, de Bodhipaksa 235

    „Miracolul de a fi”, de Bodhipaksa Editura Paralela 45, Colecţia Cărţi practice, Piteşti, 2021 Traducere din limba engleză de Camelia Munteanu Într-o lume în care avem din ce în ce mai multă nevoie de a comunica şi implicit de a fi ascultaţi şi sfătuiţi într-un mod cât mai adaptat la... The post Autocompasiunea – o artă şi o cale către împlinire: „Miracolul de a fi”, de Bodhipaksa appeared first on Recenzii filme și cărți.

    Citește mai departe
  • Georg Trakl – Psalm... 228

       A 2-a versiuneDedicat lui Karl KrausE o lumină pe care vântul a stins-o.E o cârciumă de țară pe care după-amiază un bețiv o părăsește.E o vie arsă și neagră, cu găuri pline de păianjeni.E o încăpere pe care-au văruit-o cu lapte.Nebunul a murit. E o insulă în Marea SuduluiÎntru primirea Zeului Soare. Se bat tobele.Bărbații execută dansuri războinice.Femeile-și leagănă șoldurile în liane și maci,Când marea cântă. O paradisul nostru pierdut.Nimfele au părăsit pădurile de aur.Se-ngroapă străinul. Începe atunci o ploaie de sclipiri.Fiul lui Pan apare sub forma unui terasierCe doarme la amiază pe asfaltul încins.Sunt fetițe-ntr-o curte, în hăinuțe de-o sărăcie sfâșietoare!Sunt odăi pline de-acorduri și de sonate.Sunt umbre care se-mbrățișează în fața unei oglinzi oarbe.La fereastra spitalului, convalescenții se-ncălzesc.Un vapor alb duce

    Citește mai departe
  • Georg Trakl - Grodek... 234

    A 2-a versiuneSeara pădurile-ntomnate răsunăDe arme ucigașe, câmpiile de aurȘi iezerele-albastre, soarele se rostogoleșteMai mohorât pe deasupra; noaptea cuprindeRăzboinicii muribunzi, tânguirea sălbaticăA gurilor sfărâmate-ale lor.Norii roșii în care-un zeu înfuriat locuieșteAdună însă-amuțiți, în valea cu sălcii,Sângele vărsat, răcoarea selenară;Toate drumurile dau în neagră putrezire.Sub crengile de aur ale nopții și stelelorSe leagănă umbra surorii prin dumbrava tăcută,Salutând spiritele eroilor, capetele-nsângerate;Și-ncet printre trestii răsună flautele sumbre-ale toamnei.O, jelire mai mândră! voi altare de bronz,Flacăra arzătoare a spiritului hrănește azi o teribilă durere,Nepoții nenăscuți.Trad. George Stati

    Citește mai departe
  • Georg Trakl -În Est... 233

    Ca orgile sălbatice-ale viscoluluiE mânia sumbră a poporului,Talazul purpuriu al bătăliei,Al stelelor desfrunzite.Cu sprâncene sfărmate, cu brațe de-argint,Noaptea face semne soldaților muribunzi.În umbra-ntomnatului frasinSuspină duhurile celor uciși.Sălbăticia spinoasă-nconjoară orașul.De pe treptele-nsângerate, luna izgoneșteFemeile cuprinse de spaimă.Lupi nesătui năvăliră pe poartă.Trad. George Stati

    Citește mai departe
  • Georg Trakl - Somnul... 223

    A 2-a versiuneBlestemate fiți voi, otrăvuri întunecate,Somn alb!Această cea mai stranie dintre grădiniCu arbori amurgiți,Plină de șerpi, fluturi de noapte,Păianjeni, lilieci.Străinule! Umbra-ți pierdutăÎn apusul de soare,Un sumbru corsarÎn marea sărată-a mâhnirii.Păsări albe prind să fâlfâie la marginea nopțiiPeste dărâmatele orașeDe-oțel.Trad. George Stati

    Citește mai departe
  • Georg Trakl - Soarele... 225

    Zilnic vine soarele galben peste colină.Frumoase-s pădurea, animalul întunecat,Omul; vânător sau cioban.Roșiatic se-nalță peștele în iazul verde.Sub cerul rotund,Pescarul alunecă-ncet în luntrea albastră.Domol se coc strugurii, grâul.Când ziua tăcut se sfârșește,Ce-i bun și ce-i rău pregătite-s.Când se face noapte,Drumețul ridică-ncet pleoapele grele;Soare răzbate din râpa sumbră.Trad. George Stati

    Citește mai departe
  • Georg Trakl – Declin... 231

    A 5-a versiuneLui Karl Borromaeus HeinrichPeste iazul cel albPăsările sălbatice-au plecat.Seara, un vânt de gheață bate dinspre stelele noastre.Peste mormintele noastreSe-nclină fruntea sfărmată a nopții.Sub stejari ne legănăm într-o luntre de-argint.Sună mereu zidurile albe ale orașului.Sub bolți de spini,O frate-al meu, ne aburcăm, arătătoare oarbe, către miezul nopții.Trad. George Stati

    Citește mai departe
  • Georg Trakl – Cântecul lui Kaspar Hauser... 232

    Pentru Bessie LoosEl cu adevărat iubise soarele ce cobora colina purpuriu,Potecile pădurii, pasărea neagră cântătoareȘi bucuria verdeții.Grav îi era culcușul în umbra copaculuiȘi pur chipul său.Dumnezeu rosti o flacără blândă inimii sale:Ah, omule!Liniștit, pasul său găsea orașul seara;Tânguirea-ntunecată a gurii sale:Vreau să fiu călăreț.Însă-l urmau tufă și animal,Casa și grădina-n crepuscul a oamenilor albi,Iar ucigașul său îl căuta.Primăvară și vară și toamna frumoasăA celui drept, pasu-i ușorLa odăile-ntunecate ale celor visând.Noaptea, el rămânea singur cu steaua sa;Vedea zăpada căzând pe crengile goaleȘi-n pridvoru-amurgit umbra ucigașului.Argintiu căzu capu nenăscutului. Trad. George Stati

    Citește mai departe