• Eugen Ionescu – Un portret anecdotic al lui Brâncuși 108

      L-am cunoscut personal pe Brâncuşi foarte tîrziu, în cei din urmă ani ai vieţii sale, la pictorul Istrati, al cărui atelier se afla în Impasse Ronsin, chiar în faţa celui al sculptorului, despărţit de o străduţă de un metru lăţime. „Cine-i Ionescu ăsta care scrie piese de teatru ?", îl întrebase Brâncuşi pe Istrati. „Adu-mi-l într-o seară, vreau să-l cunosc." Bineînţeles, admiram de multă vreme operele maestrului. Auzisem vorbindu-se şi despre om. Ştiam că era arţăgos, nu prea binevoitor, cicălitor, aproape crud. Ii alunga, acoperindu-i de injurii, pe negustorii sau colecţionarii care veneau să-l vadă pentru a-i propune să-i cumpere sculpturile. Îi îndepărta, ameninţîndu-i cu bîta, şi pe admiratorii sinceri şi naivi care-l supărau. Existau, totuşi, cîţiva rari privilegiaţi şi privilegiate pe care Brâncuşi, neputînd trăi mereu cu totul singur, îi primea şi îi răsfăţa: aceştia sau acestea erau invitaţi să ia parte la mesele lui, în acelaşi ti

    Citește mai departe
  • Eugen Ionesco – Portretul lui Caragiale 1852—191 115

      Născut în 1852, în împrejurimile Bucureştilor, I. L. Caragiale a scris excelente povestiri şi citeva piese de teatru care au „revoluţionat" teatrul românesc, uşor de revoluţionat, deoarece, ca să zicem aşa, nu exista. De fapt, el l-a creat. Prin valoarea comediilor de moravuri şi de caractere, scrise, din păcate, într-o limbă fără circulaţie mondială, I. L. Caragiale este, probabil, cel mai mare dintre autorii dramatici necunoscuţi. Scîrbit de societatea timpului său, după ce şi-a agravat dezgustul denigrînd-o, în întreaga sa operă, cu violenţă şi luciditate, talent şi umor, I. L. Caragiale profită de o moştenire tîrzie pentru a se expatria la sfîrşitul vieţii sale la Berlin, unde muri în 1912, la şaizeci de ani şi cinci luni. Refuzase, în ianuarie al aceluiaşi an, să se întoarcă la Bucureşti pentru cele cîteva zile necesare sărbătoririi oficiale a celor şaizeci de ani ai săi şi a carierei sale, căci, întrucît

    Citește mai departe
  • Charles Baudelaire - À une heure du matin... 104

        Enfin ! seul ! On n’entend plus que le roulement de quelques fiacres attardés et éreintés. Pendant quelques heures, nous posséderons le silence, sinon le repos. Enfin ! la tyrannie de la face humaine a disparu, et je ne souffrirai plus que par moi-même. Enfin ! il m’est donc permis de me délasser dans un bain de ténèbres ! D’abord, un double tour à la serrure. Il me semble que ce tour de clef augmentera ma solitude et fortifiera les barricades qui me séparent actuellement du monde. Horrible vie ! Horrible ville ! Récapitulons la journée : avoir vu plusieurs hommes de lettres, dont l’un m’a demandé si l’on pouvait aller en Russie par voie de terre (il prenait sans doute la Russie pour une île) ; avoir disputé généreusement contre le directeur d’une revue, qui à chaque objection répondait :”— C’est ici le parti des honnêtes gens, ” ce qui implique que tous le

    Citește mai departe
  • Kostis Palamas – Caprifoliul... 112

        Să fiu caprifoliul ce din ogradă se cațără floare-nălțându-și pe zidul lăcașului tău, caprifoliul ce din suflarea ta tânără proaspăt se ține, proaspăt trăiește mereu.   Să viu, să mă-nalț la fereastră, să-mi sprijini verdeață și ramuri. Și pernă să fiu, cuib moale obrazului tău, iubitoarei priviri prin deschisele geamuri.     Unească-se florile mele

    Citește mai departe
  • Gara Regală Cotroceni... 282

    Articol din seria „Povești din Cotroceni”,realizată la inițiativa asociației Incotroceni – Oameni, Idei, Povești În mod surprinzător, deși stația de cale ferată Cotroceni a fost prima gară regală din România și a avut o importanță deosebită în viața publică și privată a familiei regale, se cunosc foarte puține lucruri despre ea. Fotografii cu gara se […]

    Citește mai departe
  • „Este o datorie morală de a transmite generațiilor ce urmează niște adevăruri istorice” (Anda Vahnovan, interviu) 127

    Pe Anda Vahnovan am început să o urmăresc pe Facebook. Nici nu țin minte care a fost momentul zero al acestei prietenii, dar de atunci am ajuns să-i citesc poezia și proza cu o receptivitate aparte. Mă încearcă o fericire aparte să vă fac cunoștință cu ea ca scriitor și... The post „Este o datorie morală de a transmite generațiilor ce urmează niște adevăruri istorice” (Anda Vahnovan, interviu) appeared first on Recenzii filme și cărți.

    Citește mai departe
  • De unde vine iepuraşul de Paşti? De ce nu lipsește la marea sărbătoare? 269

     De unde vine iepuraşul de Paşti? Cine este iepurașul de Paște? Ce caracacteristici are? Ce simbol are? Ce origine are? Unde a fost exportat? Cum a ajuns să se răspândească în toată lumea? Răspunsurile, atât de interesante, le găsiți la acest link de mai jos din Youtubeenciclopedia. Aveți ocazia unică de a avea acces ABSOLUT GRATUIT la această supervaloroasă enciclopedie. Subscrieți pentru a afla și alte informații absolut uluitoare. Youtubeenciclopedia vă oferă cele mai interesante informații cu putință. Este enciclopedia enciclopediilor! Conține informații concise cât o vastă bibliotecă pe care le puteți afla atât de simplu, doar ascultând, fără efort, în timp ce vă faceți toate treburile necesare, treburile de fiecare zi ale fiecăruia dintre dumn

    Citește mai departe
  • ... 626

    Divorţul părinţilor nu este şi divorţul copiilor Coparenting – un obiectiv pentru parinţii in situaţie de divorţ     ...

    Citește mai departe
  • „E mult mai bine să fii un scriitor decât un politician” (Orhan Pamuk la Timișoara) 217

    Timișoara a avut parte de o întâlnire rară în cadrul proiectului „La UVT, cultura este capitală”, proiect care face parte din programul cultural desfășurat la Timișoara sub titulatura de Capitală Culturală Europeană 2023. Câștigătorii de premiu Nobel dețin o anumită aură, o notorietate care îi precede, dar sunt convinsă că... The post „E mult mai bine să fii un scriitor decât un politician” (Orhan Pamuk la Timișoara) appeared first on Recenzii filme și cărți.

    Citește mai departe
  • Ereditatea, Genele, Variabilitatea, Genetica... 177

    Ereditatea Ereditatea constă în transmiterea caracterelor de la părinţi la descendenţi. Transmiterea caracterelor se realizează prin intermediul genelor, alcătuite din acid dezoxiribonucleic (ADN), localizate în principal în nucleu, dar şi […]

    Citește mai departe