They say february is all about love! I say it’s all about reading! ? Povesteam zilele trecute, cum mi-a încolțit în minte o idee să organizez un giveaway livresc o dată pe lună. Buuun… Păi… Mai mult
Citește mai departeDeși am mai publicat acest articol în urmă cu ceva timp, cred că este necesar sa il expun încă odată pentru cei care sunt interesati de acest subiect. Figurile de stil în/din limba română sunt: Inversiunea Antiteza Hiperbola Metafora Epitetul Repetiția Enumerația Comarația Personificarea Din categoria:Limba si comunicare Tagged: figuri de stil, limba română
Citește mai departeDupă cum ne-a obișnuit din anii trecuți, Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a anunțat și anul acesta expoziția de azalee și camelii, ce va fi deschisă publicului în perioada 4 februarie - 26 februarie 2017. Expoziția va fi deschisă zilnic în intervalul orar 09:00 - 16:00. Colecția din acest an, grupează numeroase exemplare care se remarcă prin coloritul intens al florilor și vârste de peste 40 de ani. Și pregătiți-vă: în spațiul expozițional sunt prezente specii exotice care pot fi explorate cu ajutorul simțului tactil precum și alt
Citește mai departeSe servesc de obicei la cină şi sunt realizate, în general, pe bază de aluaturi cu diferite farse. Au ovaloare nutritivă mare, datorită componentelor şi transformărilor care au loc în timpul tratamentelortermice. Din cauza componentelor pe care le conţin se servesc întotdeauna calde.Gustările calde pe bază de foitaj (pateuri, triangle) conţin ca element de bază :foitaj crud realizat din făină/ grăsime în proporţii egale având în structură straturi alternative de foi şigrăsime ;diverse farse pe bază de brânză, carne, legume.Schema tehnologică de obţinere a gustărilor din foitaj este următoarea :Verificarea calităţii materiilor primeDozarePrelucrare primarăA aluatului A umpluturii74ModelareaCoacereaPrezentarea şi servireaGUSTĂRI CALDE PE BAZĂ DE FOITAJVerificarea calităţii materii prime se face astfel : foitajul crud se prezintă în formă de straturisuprapuse, fără exces de făină la suprafaţă, cu co
Citește mai departeGustările sunt preparate culinare prezentate în forme variate, cu aspect atrăgător şi volum mic. Se servesc laînceputul mesei sau între mesele principale, în cantităţi mici, având rol de a influenţa apetitul consumatorilor, atât pringustul picant pe care-l au, cât şi prin modul variat de prezentare. Se obţin din alimente de origine vegetală şi animală :produse de panificaţie, legume, ouă, brânzeturi, carne şi preparate din carne, organe.70Gustările sunt uşor digestibile. Digestibilitatea este favorizată de faptul că multe din componente sunt sub formăde pastă.Substanţele extractive din unele materii prime, precum şi condimentele adăugate conferă preparatelor aromespecifice şi gust picant, favorizând digestia.Clasificarea gustărilor în funcţie de modul de servire şi procesul tehnologic aplicat la obţinerea lor esteurmătoarea :- gustări reci :- obişnuite : sandvişuri, legume umplute, ouă umplute ;- speciale : tartine (cu
Citește mai departeLa pregătirea unor preparate culinare sunt necesare anumite semipreparate considerate auxiliare sau diverse.Din această categorie fac parte : baiţul, borşul, tăiţeii de casă, tartele pentru umplut, foitajul crud, paste diferite pentru sandvişuri – de legume sau ouă umplute, foile de clătite, soluţia de decongelare a peştelui.
Citește mai departePrin panade se înţelege adaosul de bază folosit la unele umpluturi. Panadele sunt de mai multe feluri, în funcţie de umplutura la care se utilizează. În general, proporţia de panadă nu trebuie să depăşească jumătate din greutatea elementului de bază (farsa).Dacă panada cuprinde în componenţă ouă şi unt se va ţine seama să se regleze cantităţile generale ale farsei pentru care se prepară. Panadele trebuie să se întrebuinţeze numai după ce s-au răcit complet.Panadele prezintă volum mărit comparativ cu volumul iniţial, gustul şi mirosul specifice alimentelor de bază.Sortimentele mai cunoscute de panade sunt : panadă cu franzelă, panadă cu făină
Citește mai departeFarsele (umpluturi) sunt semipreparate compuse din elemente tocate. Prezintă o consistenţă păstoasă şi pot fi crude sau fierte. Ele au întrebuinţări diferite, în funcţie de compoziţia lor. Servesc la umplerea legumelor ca : vinete, ciuperci, dovlecei, ceapă, ş.a.; la umplerea crutoanelor pentru prezentarea pieselor din vânat (cu pene); la umplerea păsărilor.Farsele sunt grupate în funcţie de conţinut astfel :Slabe – obişnuite - pentru ciuperci- pentru legumeFarsede pasăreGrasede peşteFarsele au consistenţă de pastă omogenă, gust şi miros specific componentelor. Condimentarea să fiecorespunzătoare fără a fi excesivă.Sortimentele mai cunoscute de farse sunt : farse pentru ciuperci, pentru legume (farse slabe); farse de pasăre –mousseline, farse de peşte (farse grase).
Citește mai departeAceastă grupă de semipreparate se obţin sub acţiunea tratamentului termic (înăbuşire sau fierbere) din materiiprime cum ar fi : grăsimi, legume, supă de oase, făină, lapte, smântână, condimente, sare. Se folosesc în principal ca “liant” lao serie de preparate culinare.Au rolul de a influenţa gustul şi aspectul produsului finit, contribuind totodată la creşterea valorii nutritive aprodusului.În funcţie de materiile prime folosite şi de modul de obţinere, sosurile calde pot fi clasificate în :- sosuri emulsionate : olandez, bearnez, Méuniere ;- sosuri vâscoase :- sosuri albe : chaud-froid, de lapte, sos suprem, smântână, Mornay ;- sosuri colorate : tomat, vânătoresc, brun şi derivatele (Madera, de vin, picant, demiglacé) ;O importanţă deosebită în obţinerea unor sosuri de calitate o au elementele din care se realizează sau “fondurile”.Tehnologia obţinerii sosurilor calde emulsionate cuprinde, în mare, următoarele operaţii :- dozarea
Citește mai departeSosurile reci nu au tratament termic şi se pregătesc în momentul utilizării păstrându-şi valoarea nutritivă.Materiile prime folosite la obţinerea sosurilor reci sunt : ouă, smântână, grăsimi vegetale, verdeţuri condimentare,condimente, legume, lămâi, sare de lămâie.Prelucrarea primară a materiilor se face cu puţin timp înainte de utilizare, deoarece în contact cu apa sau aerul se pierd anumiţi factori nutritivi. Operaţiile care se efectuează sunt :- dozarea materiilor prime şi auxiliare ;- verificarea calităţii şi a prospeţimii ;- îndepărtarea părţilor necomestibile ;- spălarea şi divizarea.Tehnologia de obţinere a sosurilor emulsionate instabile constă, în afară de prelucrarea primară a materiilorprime folosite, în a amesteca componentele pentru omogenizare.Sosurile emulsionate instabile (sos de oţet, de lămâie) se prezintă în sosieră însoţind anumite salate preparate dinpeşte, subproduse, legume preparate à la grec.So
Citește mai departe