INVITAȚIE Avem deosebita bucurie de a vă invita să luați parte la un eveniment cultural special dedicat scriitorului și omului de c…
  râuri de foc expandate pe valuri și sânii iubitei puiandrii de lup cum scânceau flămânzi   surde semnale falangele degetelor înfășurau cu resfirate petale răsuflarea în rugi   aud foșnetul de păstrugi din somnul iubitei și pescărușii   sfârtecându-mi sufletul blânzi   simt lutul albastru în palmă aidoma olarului lujer
Pânza Charlottei este unul dintre romanele clasice ale copilăriei, pe care mi-l doream de multă vreme și pe care am ajuns în sfârșit să-l citesc, măcar mai târziu, dacă nu chiar la vârsta copilăriei, însă cu aceeași plăcere și entuziasm ca la 10 ani. Este un roman foarte simpatic, în care oamenii au mai degrabă […]
Om în intersecție Omul în bătaia vremurilor ajunge la momente de răscruce, după un destin complicat. Ceva brutal se schimbă în jurul său, asta îi marchează existența, pe plan personal se produc schimbări dramatice. În tradiția bună a prozei scurte din literatura română, Mariana Pândaru ne propune cartea Om în intersecție*, conținând povestiri care transmit dramatismul din viața personajelor, dramele personale, angoasele și micile victorii care declanșează mari speranțe. Poetă și jurnalistă, ea a purtat ani buni în suflet această carte de proză, a dus-o cu demnitate și atenție. În final, în anul 2017 apare la Editura Călăuza v.b. din Deva în regia autoarei. Viața își lua revanșa prin aceste narațiuni pline de căldură. Povestirile sunt prezentate
Dincolo de muzică, de ţiuitul absurd din urechile mele, de golul în stomac şi sentimentul de absurditate şi goliciune, dincolo de orice limite vizibile şi imaginare, dincolo de posibilitate şi existenţă, dincolo de orice gol, întunecime şi abis se află doar răsuflarea ta sacadată, numărând secundele până la primul sărut real, până la prima atingere palpabilă, până la primul geamăt descătuşat dintre buzele mele, până la prima şoapta ce-mi va gâdila cu adevărat toate simţurile, până la prima privire ce va rămâne întipărită pe retina mea abisală. Doar o clipă... doar atât va mai trece până ce, în miez de noapte te voi avea din nou dar pentru prima oară. Cum se face că buzele tale m-au dezmierdat atâtea nopţi dar totuşi nu m-ai sărutat niciodată? Cum de m-ai atins în fiecare seară şi mi-ai mângâiat fiecare centimentru de piele albă fără însă să mă atingi vreodată? Cum de ştii mai multe despre mine decât oricine şi totuşi, nu mi-ai auzit vreodată vocea? Cum de m-ai facut de atâtea ori să zâ
În dimineaţa cu asfaltul ud oraşul te-a pierdut din amintire deşi ca într-un vis te mai aud... În dimineaţa cu asfaltul ud pe când tu alergai spre gara Sud se rescriau istorii dând de ştire: "În dimineaţa cu asfaltul ud oraşul te-a pierdut din amintire"
ATELIER SMARTKID GRATUIT DE LECTURĂ ȘI VRĂJITORIE INSPIRAT DE VOLUMUL PROTOZELUL TRĂSNIT, DE DANIEL EBERHAT Sâmbătă, 9 decembrie, de la ora 11,30,
Nu am mai iubit de mult...De ani de zile caut iubire în persoanele sau momentele greşite. Şi totuşi mereu am găsit forţa să o iau de la capăt, această căutare, şi la fel am reînceput să sper să pot dărui iubirea pentru iubire ce o port mereu în inima, să pot să mă îndrăgostesc de un suflet şi să îi dau tot ce am, fără bariere, fără frică, fără interese, fără nimic în plus în afara iubirii. Şi caut, şi caut, şi parcă tot mai mult greşesc şi mă îndepărtez de oameni. Pământul e pustiu, a rămas fără oameni, fără suflete, fără sinceritate, fără iubire. Parcă toată bunătatea a secat, iar izvorul de iubire s-a consumat în anii de mul
După ce Wilson Blade v8, un fel de Virgin Galactic, racheta specială a ta, te-a adus cu succes pe Planeta zeilor şi ai atins cu tălpile nisipurile de aur ale gloriei, plimbându-te egală în rang cu zeii şi împărţind de-acum cu ei