Litere

Salty hands

Her hands were salty – and none could say if it was more salt because of the sweat or because of the tears. Her hands were salty and they miraculously shined next to the loafs of rye bread – just some other slices of the grayness of her life. Her hands were salty and they …

GĂLUŞCĂ ŞI DOVLECEL

Găluşcă şi Dovlecel Erau doi pisoi la fel Frăţiori, chiar semănau Şi bine se-nţelegeau!

Odă narciselor galbene

Autor: William Wordsworth Singur ca un nor am hoinărit, Care se-nalţă peste văi şi dealuri, Când deodată o mulţime am zărit: O oaste de-aurii narcise-n valuri. Chiar lângă lac şi dincolo de nori, De nici credeai că nu sunt decât flori.

Un detectiv în librărie

Un detectiv în librărie „M-am dus acasă veselă și i-am povestit totul lui Archie. Și în acea seară ne-am dus la Palais

Acţiuni la Bursă

<!--[if gte mso 9]> Normal 0 21 false false false RO X-NONE X-NONE <![endif]--><!--[if gte mso 9]>

Andy Weir - Marțianul

Uite o poveste simplă care din punctul meu de vedere bate de departe mult-lăudata trilogie marțiană a lui K.S. Robinson. (La naiba, cred că pînă și Prințesa Marțiană a lui E.R. Burroughs e mai interesantă decît lălăiala lui Robinson, ba chiar și Aelita lui A. Tolstoi, dacă tot am deschis discuția).Personajul principal Mark Watney este un astronaut abandonat din greșeală pe Marte în timpul unei furtuni de nisip ucigașe. Omul, botanist de meserie, refuză însă să se predea și încearcă toate trucurile posibile și imposibile pentru a-și prelungi existența, în ideea că următoarea expediție pe planeta roșie, deja planificată, va ajunge la timp ca să-l salveze. Ușor de zis, greu defăcut, căci inițial singura "armă" avută la dispoziție este Hab-ul, habitatul expediției, cu oxigenatorul, purificatorul de apă, reciclatorul și așa mai departe, plus o fermă de celule solare, plus două rovere marțieni, plus o mică pilă cu plutoniu (bun doar să genereze căldură, dar asta e, ne descurc

Nicolae Băciuț despre Grigore Vieru... Secretul poetului, lacrima din poeme. Antologie editura Vatra veche, 2024... Durerea poetului pre limba română

Realitatea poetului în șlapi prin prezentul melodios... Daniel Marian și fragilitatea prezentului

Om în șlapi prin prezentul melodios Omul este mereu tăvălit în otava existenței. Poetul simte, vede, notează și zice revoltat starea în care se află el și aproapele. Poetul Daniel Marian, ne prezintă lumea de azi în cartea eterna penultima fascinare, apărută în regie proprie în anul 2021. Coperta devoalează mesajul, poetul cântă bucuria de azi cu talent, mânat din umbră de o mână atentă, decisă, puternică. El preia ritmul, accentele, dimensiunea limitată, acceptă jocul melodios. Harnic și năbădăios, poetul trăiește acut un prezent continuu, trecutul îi pansează memoria, viitorul se revoltă în mintea lui, este un timp întârziat în poeme, un timp incontrolabil omenește, controlabil doar prin ritual

A treia zi la Libfest

Ne plac weekendurile și mai ales plimbările matinale în zilele de august. Piața Sfatului a fost destinația ideală și sâmbăta dimineața pentru o promenadă plină de surprize. Încă de la ora 10, vizitatorii au găsit pe Aleea Cărții o atmosferă liniștită, de vacanță, întâmpinată de cărțile dar și de reperele relaxante ale Libfestului. Ediția din […]

Sieranevada

Sieranevada arată că generaţia de actori s-a schimbat cu bine, în sfârşit, adică cei între 35 şi 50 încep să conteze. Apoi, dacă filmul nu ar dura 3 h si 15 min, ar fi o capodoperă. S-ar mai fi putut diminua realismul minutios si static. Un parastas de excepţie ar fi iesit. Din mizerabilismul românesc n-a mai rămas decât lupta pt locurile de parcare şi filmarea întunecată într-un apartament de 4 camere. Vorba unui amic: de ce a filmat aşa? Că românii nu stau pe întuneric. Alte reuşite sunt umorul (nu comicăraia) şi integrarea nestridentă a discuţiilor despre comunism, conspiraţie şi ritualuri religioase – recte subiecte grele. Rol excepţional face Ana Ciontea, marea plângăcioasă a filmelor din copilăria mea, acum nevastă bătrână înşelată şi spurcată la gură. Efect şoc, ea mimoză fiind. Rol şters, inutil aproape face Ioana Crăciunescu. Una peste alta, Cristi Puiu e unul dintre cei mai buni regizori pe care îi av