azi e 31 martie. poate că nu-ți spune nimic treaba asta și e ok. a fost și 21 martie. adică ziua internațională a poeziei. n-am trecut pe aici, am avut altele. și a fost și primul 25 martie la modul la care a fost. unicul. și a venit ultima zi a acestei luni de primăvară. și, deși am chestii de făcut (altele, adică), mi-am zis că ar fi frumos să scriu ceva aici. am vrut și aseară, dar nu mi-a ieșit. pentru că m-am luat cu seria aia, adolescentul, de pe netflix. și parcă am resimțit un miros de fum din vreascurile inspirației. și aș mai sta de vorbă pe aici, dar nu acum. poate alte dăți nu mă mai iau cu altele. hai că vă las mai jos ce am scris adineauri la muza de duminică de la fabrica de poezie și încă ceva. nu mai știu când le-am scris pe alea. și poate mă vrednicesc să le transcriu și pe altele. a, da! și trebuie să vă spun și despre makeup. dar, georgiana, machiaje, smacuri și țoale, în același articol cu „niște versuri”? uhum. și s-a făcut lumină acolo unde cântă umbrele cu spai