Am pornit în descoperirea României în urmă cu o săptămână și am avut plăcerea de a vedea o mulțime de locuri frumoase. Avem o țară cu adevărat minunată și fiecare dintre noi ar trebui să o vadă în toată splendoarea …
Din ochii mei cad stele, în ochii tăi e fum Un univers în ele, un singur gând pe drum. În inimi arde cerul, în minți e iar potop Din ochii mei cad stele Și nu le pot pune stop. Fărâme alb-albastre de glezne mi se prind În petice de piele și dor fără alint Se […]
Da, dragilor, dacă Raiul există, cu siguranţă eu am văzut o parte a sa. Şi nici nu e foarte departe de casă, dacă plec acum (aah, ce aş mai pleca) în patru ore şi jumătate am ajuns. În mini-vacanţa de Sf. Maria, am zis să fiu originală şi am propus băieţilor mei să mergem în sudul ţării, la Dunăre. M-am uitat pe hartă şi am pus degetul pe Drobeta Turnu Severin. Ce mi-am zis, toată lumea pleacă la munte, la mare şi în Grecia. Ce credeţi, dragii mei? Două z
Primul an de casnicie a corespuns cu anul in care ne-am vazut cel mai putin fata de toti cei sase ani de relatie. Din cauza joburilor. Cateodata ma gandesc ca mai bine si-ar mai da demisia din cand in cand, …
S-a făcut deja destul de târziu, dar asta nu înseamnă nimic de cele mai multe ori. Acum mai este doar cântecul greierilor și cele câteva stele ce pot fi zărite pe cerul Bucureștiului. Aceiași stea poate s-o vadă și cineva aflat la sute de kilometri distanță de tine, dar de cele mai multe ori tu nu ocupi nici măcar un metru cub de spațiu. În astfel de momente ești doar zecimală deasupra conceptului de inexistență, chiar mai puțin atunci când dormi adânc. Ei au câștigat, iar tu apuci doar ce a mai rămas. Se putea mai rău. În lumea va fi mereu loc de mai rău..........text lipsă definitiv (text scris la data de 6 august 2016)
și-n viitor, desertu-i rece. Trecută de trecut, cu inima în părți, Te zbați printre idei, te pierzi printre poteci... Tot crezi că viața-i multă și că secunda-i lungă, Când tu defapt te minți, ca noaptea să se ducă... A fost urât atunci, acum crezi că nu-ți pasă, Zici c-ai fost prea mică... sau că ai fost proastă. Trecut-au luni destule, că din ianuarie numeri, Tu tot același gând, același zâmbet putred... Și ai găsit norocul, la fel și el pe tine, Cu timpul nu te joci, când tre` să vină, vi
Da, sarutul unui strain de suflete, al tau. Ai incercat sa saruti vreodata un chip frumos cu suflet gol ? Presupun ca da. Dar un suflet plin cu otrava altuia ? Sunt blestemate la neuitare eterna, acele inimi. Povesteste-mi, cum s-a simtit ? Iti evita privirea, nu-i asa ? Si tot timpul isi tinea ochii inchisi sa-si imagineze ca el/ea e de fapt acolo.
E o senzație greu de descris pe care încearcă să o descrie filmul la care fac referire cu titlul articolului ăsta. Nu contează dacă știi despre ce film e vorba. Cred că nu greșesc dacă îmi imaginez că fiecare om o simte... Și nu doar o dată în viața lui!Autocarul, pentru câte trasee or fi fost făcute cu el, părea decent. Ne-am așezat strategic în spate, dar după cum arată orice mare bătălie din istorie, nu s-a pomenit nicicând de o strategie perfectă. Motorul era în spate, iar la mine s-a nimerit să stau pe un loc unde nu se găsea spătarul unui scaun confortabil de autocar, ci o placă de beton acoperită cu o cârpă.În fine.Drumul până la granița cu Bulgaria a fost lipsit de evenimente interesante. Nici măcar un râgâit silențios care a făcut toată partea din spate a autocarului să pută a usturoi nu a fost prea interesant. Nu voiam să zic nimic, dar ăla cu sandvișuri de la trei rânduri mai în față clar nu a auzit instrucțiunile ghidului despre mâncatul în autocar.
Am fost la intalnirea bloggerilor din Bucuresti! Nu sunt eu cine stie ce blogger, dar am zis, hai sa incerc sa vad cum este!Dupa ce am sosit toti invitatii la acest eveniment acolo, la L'autographe Pub (un loc splendid, unde il recomand cu caldura, ca se apropie toamna, ca sa beti un ceai sau un whisky cu cola intr-un ambient unde fiecare poate sa isi puna autograful, in speranta ca veti deveni vedete vreodata si o sa valoreze ceva!) am inceput sa ne cunoastem intre noi si in scurt timp, Alexandru Mirela (organizatoarea evenimentului) ne-a sortat in functie de mai multe categorii, grupa generaliștilor, grupa lifestyle, grupa beauty, grupa indecișilor și grupa celor fără blog.Nu multi ne-am mutat de la locurile noastre, dar eu am ramas la grupa generalistilor. Am vorbi
