Sări la conținut

Personal

Personal

Citate favorite (173) - Cateva ganduri ale lui Andrew Carnegie

Ii voi spune "Jocul de luni". A fost gazduit de Zinnaida, a aparut sub impulsulcitatelor din carti postate de Ella si acum a venit randul meu sa-l preiau.Participarea consta in redarea unor citate preferate. ”Click&Comment Monday”: Un schimb de idei, buchete de ganduri, inspiratie si poate descoperirea esentei pe care o tot cautam si inca nu am gasit-o! (Tabelul este la finalul postarii.)

Personal

Muzician de top a fost forțat să anuleze concertul după ce Air Canada a refuzat să ofere un loc în avion pentru violoncelul său neprețuit

Celebrul violoncelist britanic Sheku Kanneh-Mason, care a devenit un nume cunoscut după ce a cântat la nunta Prințului Harry și Meghan Markle, a spus că a trebuit să anuleze un concert în Canada, după ce cea mai mare companie aeriană din țară i-a refuzat locul rezervat în avans pentru violoncel. Kanneh-Mason se află în prezent […]

Personal

Maraton de teatru la final de lună, în București

Compania independentă de teatru Vanner Collective invită spectatorii din București la un maraton de spectacole menite să îi pună pe gânduri, care se vor desfășura în diferite spații culturale în intervalul 28 septembrie – 6 octombrie. Echipa creativă își propune să le vorbească oamenilor despre teme actuale, despre care uneori e greu să discutăm, într-o […] The post first appeared on Daniel Urda. Related Posts: KOMOREBI. Lumina care se filtrează printre copaci

Personal

POEZII...NOSTALGIE,RUGA..

De colorat cu verde ------------------- dacă aş fi iarbă, ah, dacă aş fi iarbă, aş iubi gleznele  de copii şi fuga nebună, aş iubi râsul tinereţii, sărutul din crâng şi aş mai iubi roţile zorilor învârtind  zilele fără coviltir ce aş mai iubi, dacă aş fi iarbă, copitele cailor şi fructele putrede, aş iubi pietrele dogorind, zorelele  agăţate de garduri, şi, cu fiecare ploaie, perdeaua rece dintre cântec şi anotimp dar eu sunt o carte pe genunchii  vieţii, o carte de colorat cu verde  speranţele goale //////////// Pe frunze-ngălbenind deodată ---------------------------- Mai scrie-mi, Doamne, o scrisoare, Atât îmi place cum îmi scrii, Pe ape-adânci, cu unde clare, Când nori anunţă  Că nu vii. Şi numai versul ce-l aşezi Pe frunze-ngălbenind deodată Mi-arată, Doamne, cum vibrezi Când vântu-l prinzi  Şi-l pui să bată. Adeseori tăcerea Ta Mi-e cea mai dulce-apropiere, Căci Tu nicicând nu m-ai lăsa