Sări la conținut
ZTB ZTB.RO

Personal

Personal •

Vacanta in Tunisia, taramul cu parfumul oriental al trandafirilor de nisip

Vacanta in Tunisia a fost una superba, cu plimbare pe camile in Douz si excursie in Sahara. O cutiuta cu nisipul desertului si un micut trandafir de nisip imi readuce in minte, ori de cate ori o privesc, ..dunele de nisip, pe care ne-am dat cu jeep-uri si soferi experimentati, ...muntii Atlas si de oaza Chebika si ale sale cascade, o pata de verdeata racoroasa bine-venita pe soarele

Serban Cristina 352
Personal •

Vacanta în Bavaria - castelele lui Ludwig al II-lea

Castelele Regelui Ludwig al II-lea mi-au părut a fi scoase din poveștile pe care le citeam în copilărie. In primul rand, impresionează peisajul natural în care au fost ridicate. Castelul Neuschwanstein este pe un colt de munte, având într-o parte vedere la o minunată cascada ce se repede vijelios spre vale, iar în cealaltă o priveliște larga populata de munți, orașele și lacuri. Castelul

Serban Cristina 364
Personal •

Cum ar fi sa primesti 10% inapoi din valoarea totala a cazarii unui sejur?

Cum ar fi sa primesti 10% inapoi din valoarea totala a cazarii unui sejur? Ar fi super, nu? ? Ei bine, se poate acest lucru, daca veti folosi Booking pentru a rezerva cazarea, mai precis acest link. Binenteles, si eu am ceva de castigat din asta ?, mai precis 15$ la fiecare rezervare, dar 10% inapoi din valoarea unui sejur nu e de lepadat. De exemplu, 4 nopti la Viena costa 254 euro. Daca as

Serban Cristina 359
Personal •

Pantofii si traficul de carne (moarta)

Mergeam intr-o zi, prin 1987, cu mama pe Calea Victoriei, si am trecut pe langa Romarta (langa actualul teatru Odeon). Era deja formata coada si se astepta ceva. Intreband, am aflat ca se astepta ca se vor aduce pantofi Guban (de piele). Atunci nu gaseam nici pantofi de care doream, si ne-am asezat si noi la coada. Se dadeau cate 2 perechi de persoana asa ca am stat amandoua, ca sa luam pantofi… Evident ca mama nu umbla cu atata cash la ea, si nici carduri nu erau atunci (hihi), si s-a dus la cabina telefonica fixa ca sa sune la sotul ei sa vina sa ne aduca bani de acasa. Mai tarziu, peste niste ani, cand am povestit asta colegilor mei francezi de la redactie, n-au inteles nimic, pentru ca dupa ascultarea atenta a povestii, mi-au replicat « inseamna ca erati bogati, noi nu ne cumparam 4 perechi de pantofi deodata. » Atunci mi-am dat seama de prapastia dintre lumi, si ca ei nu au cum intelege ca noi ne luam 4 perechi de pantofi deodata pentru ca nu gaseam, poate doar o data pe an, s

Mirandolina 204
Personal •

Cupa vietii - umorul lui Mihail Bulgakov fara de care viata ar fi doar ironie, tristete si durere

Cupa vieții este o colecție de povestiri scrise de Mihail Bulgakov in stilul specific: cu mult umor si ironie, dar si tristete, teama sau chiar cruzime. In scrierile sale sunt zugravite diferite portrete literare si franturi de viata din Rusia natala: activisti de partid care se implica in toate aspectele vietii oamenilor (inclusiv in stabilirea numelor de botez ale nou-nascutilor), vecini

Serban Cristina 372
Personal •

Si daca scriu, e mai cald afara?

Sa va zic un banc cu ardeleni. Cu tot dragul pentru ei. Doi ardeleni in tren. Ion ii zice lui Gheorghe: « Gheorghe, inchide geamul, e frig afara! »… Gheorghe nu se misca. Ion ii zice iar: « Gheorghe, inchide geamul,e frig afara! » Gheorghe, nimic. A treia oara, Ion il indeamna… Gheorghe, plictisit, se ridica si inchide geamul compartimentului. Si zice catre Ion: « No, acum e mai cald afara? » Pe acelasi criteriu, o paralela un pic cinica. Prietena mea cea mai buna tot insista sa scriu. 26 ianuarie, ora 20.25, mesaj: « Ai acest talent de a scrie, dar esti prea trista ca s-o faci, iar cand era cu tine, prea ocupata sa fii cu el. In concluzie alegi sa nu scrii nimic. Dupa cum vezi, incep sa moara oameni de langa noi, de varste apropiate. Tu alegi sa ti petreci acesti ani, ca de altfel si multi ani din urma, plangand […] » Bine, s-a facut, nu mai plang, sa traiti, scriu, si…? N-o sa mai mor daca scriu? :)) E mai cald afara? Nu se mai imputineaza balenele? Stratul de ozon e mai consiste

Mirandolina 212
Personal •

Gânduri înecate în secunde

Mă uit neputincioasă la viață. O văd cum trece nonșalantă peste mine, peste tot ceea ce îmi e mai drag, peste idei și vise. Aș vrea să o apuc de mână și să îi spun să stăm puțin de vorbă, să nu se mai grăbească atât de mult, să mă lase mai ușor. E, totuși, o rebelă, o veșnică adolescentă, care frânge inimi și oferă bucurii temporare.  Lumea e precum o caleașcă, iar caii ce o trag reprezintă timpul. Sunt atât de multe momente în care aș apuca hățurile, să le mai domolesc pasul. Ochii îmi devin repede încețoșați de amintiri copleșitoare, care muscă ''până la os'' dintr-o inimă împovărată. Privesc noua serie de absolviri. Îmi amintesc de a mea. Plâng.  Sunt departe de casă, de acasă mai exact. Sunt departe de bunica mea, mai departe decât am fost vreodată, mai departe decât e posibil să fii de cineva. Sunt departe de absolventa anului 2017, pe care am lăsat-o undeva, pe treptele teatrului din Severin. Sunt aproape de un job. Sunt aproape de a mă apropia de fata care visam să fiu. Sunt

Bosoanca Melisa 100
Personal •

Jumatate de viata, de Care Santos, despre prietenie, ipocrizie si iertare

O alta carte a acestei scriitoare care mi-a placut mult, Jumătate de viață, urmărește destinele a cinci prietene, Olga, Marta, Lolita, Nina și Julia. Romanul, câștigător al Premiului Nadal în 2017, le prezinta mai intai adolescente, în timpul dictaturii franchiste, apoi în plină maturitate, în primii ani ai tranziției din Spania.În vara anului 1950, cele 5 prietene se afla în internatul unei

Serban Cristina 359
Personal •

Despre povești cu copii și copii cu povești

A fost odată ca niciodată… Cine mai crede în formula magică a poveștilor? Câți mai caută în „povestea de seară” evadarea într-o lume în care oricine poate fi orice își dorește? Cine mai cumpără cărți de povești pentru copii, într-o lume a Bakuganilor, a roboților și a eroilor moderni? Poate prea puțini. Dar „prea puțini” […]

Ruxandra David 360
Personal •

1984, de George Orwell, o carte ce trebuie citita pentru a realiza unde se poate ajunge daca vom continua sa toleram ignoranta celor din jur

Am citit O mie noua sute optzeci si patru de George Orwell si am vazut unde pot duce indiferenta si pasivitatea pe care multi dintre noi le manifestam fata de viata politica a tarii in care traim. "Nu ma intereseaza politica", "nu ma uit la stiri", "nu stiu si nici nu vreau sa stiu" le aud foarte des in jurul meu, de la oameni tineri, multi dintre ei cu familie, deci care ar trebui sa fie

Serban Cristina 365