Previziunile pentru infrastructura rutieră din 2025 aduc atât optimism, cât și provocări majore. Deși anul se anunță unul dificil, cu instabilitate politică, buget de stat fragil și posibile tăieri de investiții, România are șanse să înregistreze progrese semnificative.

Conform Asociației Pro Infrastructură, „2025 este primul an în care România va da în trafic 157 de kilometri de autostradă și drum expres cu siguranță absolută, iar în condiții normale am putea chiar depăși borna de 200 de kilometri pentru al doilea an consecutiv.”

Certitudinile lui 2025: 157,74 kilometri noi

Calendarul optimist indică inaugurarea unor segmente clare și certe. Potrivit Asociației Pro Infrastructură, „acestea includ A7 Buzău-Focșani lot 1, 28,35 km pe Mizil-Spătaru, și restul de 12,315 km pe DEx12 Albota-A1, care sunt așteptate la începutul anului.” Alte segmente importante includ:

• A1 Pitești-Curtea de Argeș (15,35 km) – inaugurare preconizată în mai-iunie;
• A0 Sud (17,965 km) – între A1 și DN6, finalizare estimată pentru mai-iunie;
• DEx4 Tureni (4,957 km) – termen estimat pentru iunie;
• A7 Focșani-Bacău (60,302 km) – livrare treptată până la finalul anului.

Astfel, totalul certitudinilor pentru 2025 ajunge la 157,74 kilometri, marcând un progres remarcabil în infrastructura rutieră.

Șanse mari pentru segmente suplimentare

Pe lângă segmentele sigure, există șanse mari ca România să inaugureze încă 49,3 kilometri pe A7 între Bacău Nord și Roman Nord sau 35,6 kilometri între Focșani Nord și Adjud Sud. Asociația Pro Infrastructură precizează că „varianta cea mai practică pentru cetățeni este inaugurarea autostrăzii continue între Adjud Sud și Roman Nord, eliminând dopurile majore de trafic din Adjud și Roman.”

În plus, 10,77 kilometri pe DEx6 Galați-Brăila ar putea fi gata până în toamnă dacă există o mobilizare exemplară. Astfel, UMB, unul dintre cei mai performanți constructori, ar putea livra până la 60,07 kilometri în 2025.

Segmentul 50/50 și categoria „minuni”

Există și proiecte a căror finalizare este incertă, șansele fiind evaluate la 50/50. Un exemplu este A0 Nord, segmentul de 4,47 km între A2 și DN3, care depinde de mobilizarea constructorilor și de rezolvarea restricțiilor de mediu. De asemenea, cei 12,24 km ai A3 Zimbor-Poarta Sălajului ar putea fi finalizați cel mai devreme în septembrie, dar rămân în mare întârziere.

Cea mai improbabilă categorie este cea a „minunilor”. Aceasta include A3 Suplacu de Barcău-Chiribiș (26,35 km), unde lucrările nu au autorizație de construire, și tunelul dintre Curtea de Argeș și Tigveni, unde termenul contractual este martie 2027.

Pe lângă segmentele care vor fi date în trafic, 2025 ar trebui să aducă startul unor proiecte majore, precum:

• Ultimul tronson al A0 între A1 și DN1;
• Secțiunile 2 și 3 ale A1 Sibiu-Pitești;
• Tronsoanele din PNRR ale A8 dinspre Târgu Mureș și Moțca;
• DEx16 Oradea-Arad.

De asemenea, se așteaptă finalizarea unor centuri ocolitoare importante, precum cele de la Biharia, Făgăraș, Zalău, Mizil și Comarnic.

Progrese remarcabile în rețeaua națională

La finalul anului 2024, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres din România a ajuns la 1.269,87 kilometri în exploatare. În 2025, există șanse mari ca această rețea să se apropie de borna de 1.500 de kilometri, ceea ce ar reprezenta un record istoric pentru infrastructura rutieră a țării.

Indiferent de scenariile optimiste sau pesimiste, 2025 va marca un moment de referință pentru România în domeniul infrastructurii rutiere. Cu investiții consistente și mobilizare din partea autorităților și constructorilor, țara noastră are șansa de a reduce decalajele și de a oferi cetățenilor o rețea rutieră modernă și funcțională. Asociația Pro Infrastructură subliniază: „Acest an este unul al oportunităților. Proiectele strategice de autostrăzi și drumuri expres pot schimba radical mobilitatea în România, dacă vor fi abordate cu prioritate și profesionalism.”