În creierul meu sta muntele spre care priveam,
Rasturnat, chircit, îngropat,
Sa aiba loc tot, sa-l iau cu mine,
În ziua în care-am plecat.

Ce e în creierul tau, am fost întrebata,
Un munte, am raspuns cu seninatate,
Si m-au luat si m-au dus cu munte cu tot
Si ma sprijineam în tacere de stâncile luminate.

Dar ei au scos tot muntele piatra cu piatra
Si s-au mai uitat o vreme în capul meu proaspat tuns
Ca într-un ou foarte limpede
Si li s-a parut si mai de nepatruns.


Ileana Mălăncioiu (n. 23 ianuarie 1940, Godeni, Argeș) este o poetă contemporană și o eseistă română, publicistă, disidentă și activist civic. Este membru titular al Uniunii Scriitorilor din 1970 și a fost membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor între 1983 și 1995. Din martie 2013 este membru corespondent al Academiei Române.[3]

 Wikipedia