Harta: Pierderile teritoriale ale Romaniei in nefastul an 1940

1940: Armata Sovietică cotropeşte teritoriile româneşti Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa (3.776.309 de locuitori şi o suprafaţă de 50.762 km2).

Ocuparea tâlharească a acestor stravechi pamanturi româneşti, a fost o urmare a semnarii în prealabil in ziua de 23 august 1939, a Pactului dintre Germania nazistă şi URSS, cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, sau Pactul Hitler-Stalin.

Premizele acestui furt ticălos au fost favorizate de :

1. Ambiţiile Germaniei Fasciste şi U.R.S.S. de reviziure a hotarelor acestora din contul statelor naţionale mai slabe militar din Europa Centrală şi de Est (Polonia, România, Finlanda, Estonia, Letonia şi Lituania);
2. Guvernarea României prin dictatură regală de către un rege slab precum era Carol al II-lea;
3. Incapacitatea militaro-economică a României interbelice de face faţă unui război defensiv atît împotriva Germaniei Fasciste cît şi împotriva U.R.S.S.;
4. Lipsa aliaţilor defensivi ai României în momentul primirii Notei ultimative din partea U.R.S.S. de cedare necondiţionată unor mari teritorii româneşti la 26 iunie 1940; (Aici se incud atît ineficienţa militară a Micii Înţelegeri (Cehoslovacia-România-Iugoslavia) semnată la 1920 cît şi Armistiţiul de pace al Franţei cu Germania Hitleristă la 17 iunie 1940;

Nota ultimativă a U.R.S.S., croită cu sînge rece, se încadra perfect înţelegerilor anterioare dintre Germania şi U.R.S.S., conjuncturii internaţionale europene în care aliaţii României erau incapabili de ajutor, precum şi situaţiei interne dificile a României.

Retragerea precipitată a armatei si administratiei române din Basarabia şi nordul Bucovinei a determinat sentimente de stupoare, indignare şi frustrare în opinia publică, in condiţiile în care pâna atunci forurile de răspundere de la conducerea ţării dădusera asigurari ca tara va fi apărată .

În acel tragic moment istoric, România era guvernată de regele Carol al II-lea care ordonase un lucru inadmisibil pentru un guvernant şi anume lichidarea fizică a întemeietorului Legiunii Arhanghelului Mihail – Corneliu Zelea Codreanu, precum şi a altor membri de vîrf a Legiunii, înscenându-le o evadare din închisoare.

Lichidarea fizică şi arestarea în proporţie de 90% a conducerii Legiunii Arhanghelului Mihail, i-a dezorganizat pe legionari, aducând la cârma mişcării un personaj mediocru şi foarte controversat precum Horia Sima.

Legionarii se răzbună pe guvernare prin asasinarea Primului-Ministru Armand Călinescu, după care oamenii regelui Caroll II-lea reacţionează prin metode medievale, atentatorii fiind executaţi pe loc şi lăsaţi cu zilele să putrezească în stradă, avînd loc sute de execuţii mai mult la întîmplare pe teritoriu, pornind un cerc vicios de violenţe în România.

Instaurarea dictaturii regale, prin dizolvarea parlamentului şi măsurile represive împotriva conducerii legionare susţinute de masele largi reliefează incapactatea regelui Carol a II-lea de a guverna precum şi situaţia dificilă în interiorul României .

Foto: Regele Carol al II-lea

Pierderile teritoriale ale Romaniei, 1940

Harta: Pierderile teritoriale ale Romaniei in nefastul an 1940

În conjunctura naţională şi internaţională indicată mai sus, România este prinsă de planurile mişeleşti ale lui Hitler şi Stalin de divizare a Europei Centrale şi de Est, planuri ce afectează România, prin utimatumul sovietic, la 26 iunie 1940.

Regele Carol II-lea, rămas fără parlament, convoacă Consiliul de Coroană în două şedinţe la amiază şi în seara zilei de 27 iunie 1940 în componenţa a 27 de miniştri şi consilieri regali la prima şedinţă şi aceeaşi componenţă plus Alexandru Vaida-Voevod la a doua şedinţă.

Rezultatul votului in prima şedinta a Consiliului de Coroană 27 iunie 1940:

• 11 contra cedării teritoriilor;
• 10 acceptă cedarea teritoriilor;
• 5 se pronunta pentru discuţii;
• 1 rezervat (Ghorghe Tătărescu, Primul-Ministru al României)

In cea de-a doua şedinţa a Consiliului de Coroană din 27 iunie 1940 rezultatul discutiilor a fost urmatorul:

• 6 voturi contra cedării teritoriilor (Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ştefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu);
• 19 acceptă cedarea teritoriilor;
• 1 expectativ – Victor Antonescu;

Administraţia şi Armata română se retrag de pe teritoriile dintre Prut şi Nistru ale României precum şi din Bucovina de Nord, iar în ziua de 28 iunie 1940 primele unităţi militare sovietice pătrund în teritoriile supuse ultimatumului.

Au urmat, aşa cum este cunoscut, decenii de teroare sovietică, deportări, infometare, masacre, aplicarea consecventă de către ocupanţi a unei politici de deznaţionalizare a românilor moldoveni şi de colonizare masiva în teritoriile cotropite a altor populaţii, în special slave.

Astăzi se împlinesc 81 de ani de la anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herței de către sovietici. 28 iunie 1940 rămâne una din cele mai negre zile din istoria României.

Pe 28 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care ultima cerea evacuarea administrației civile și Armatei române de pe teritoriul Basarabiei, partea nordică a regiunii Bucovina și a ținutului Herța. Pe 26 iunie 1940, Comisarul pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ambasadorului României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea” Basarabiei până pe 28 iunie și „transferul” părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică.

În anii 1940-1941, a fost declanșată o campanie de persecuții împotriva localnicilor – arestări, torturi, execuții și deportări în gulagurile Siberiei. Potrivit datelor oficiale, circa 57.000 au murit și peste 100.000 au fost deportați. Persoanele care nu au fost deportate, bătrânii, bolnavii şi copiii au fost executaţi în interiorul locuinţelor, iar bărbaţii au fost împuşcaţi cu mai multe gloanţe în curtea gospodăriei proprii. Persoanele au fost împuşcate în cap, în piept şi în burtă, după care urma ciopârţirea cadavrelor cu baionetele.

„28 iunie 1940 este, fără dar și poate, una dintre cele mai negre zile din istoria noastră. Atunci am fost forțați de către regimul USRSS să cedăm o suprafață de 50.762 km2, unde locuiau aproximativ 4 milioane de locuitori. Nu putem să uităm că avem o datorie față de frații noștri basarabeni. Suntem datori să luptăm pentru momentul reparației istorice: readucerea fraților din Basarabia acasă, la Țara-Mamă”, a declarat deputatul AUR Mircea Dăneasa pentru redacția 60m.ro.

https://60m.ro/