Un sondaj recent realizat de revista Le Grand Continent, care a implicat participanți din nouă țări membre ale Uniunii Europene, a scos la lumină perspectivele europenilor privind amenințarea războiului cu Rusia. Studiul a fost desfășurat pe un eșantion de 9.553 de persoane, provenind din Franța, Germania, Italia, Spania, Polonia, Portugalia, Croația, Belgia și Țările de Jos. Rezultatele arată că 51% dintre europeni percep un risc semnificativ sau foarte semnificativ de conflict militar cu Rusia în anii ce urmează.
Polonia se evidențiază ca având cea mai mare proporție de respondenți care cred în acest risc, cu un procent de 77%. În contrast, Italia se aliniază celor mai optimiste națiuni, unde doar 35% dintre cetățeni percep o amenințare ridicată. De asemenea, 63% dintre respondenți consideră că riscurile asociate organizațiilor teroriste sunt totuși substanțiale, evidențiind astfel o preocupare generalizată pentru securitatea europeană.
În privința încrederii în capacitatea propriilor țări de a se apăra în fața unei posibile agresiuni din partea Rusiei, majoritatea europenilor, adică 69%, nu au încredere în măsurile de securitate implementate de guvernele lor. Această neîncredere nu se limitează doar la Rusia, ci se extinde și la alte puteri globale. Aproximativ 55% dintre cei chestionați susțin o abordare echilibrată în relațiile internaționale între Statele Unite și China, sugerând o dorință de a nu se alinia complet unei singure puteri mondiale.
Un alt aspect interesant este percepția desfășurată asupra lui Donald Trump, fostul președinte american. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) îl consideră „un dușman al Europei”, opinie care variază semnificativ în funcție de țară. Aceste reacții sugerează că percepțiile despre liderii internaționali influențează profund încrederea cetățenilor în relațiile transatlantice.
Acest sondaj subliniază o atmosferă de anxietate și incertitudine care caracterizează Europa contemporană. Percepțiile de risc legate de posibile conflicte armate, împreună cu lipsa de încredere în capacitatea de apărare națională, ar putea conduce la un reexaminare a politicilor de apărare și securitate de către statele europene. În contextul în care tensiunile geopolitice sunt în creștere, este esențial ca decidenții politici să fie conștienți de aceste temeri și să răspundă eficient.
Mai mult, rezultatele acestui studiu sugerează necesitatea unui dialog mai amplu și mai inclusiv privind securitatea, atât la nivel național, cât și la nivel european, pentru a răspunde provocărilor emergente. Aceste preocupări reflectă nu doar o vulnerabilitate locativă, ci și o dorință crescută de consolidare a cooperării și unității între țările europene, în fața amenințărilor externe, fie că acestea provin dinspre Rusia, organizații teroriste sau alte puteri internaționale. Această dinamică complexă va continua să influențeze politica europeană în anii următori.