Abuzuri criminale. Copiii românilor din diaspora, confiscați de statele UE

Faptul că țările europene își permit să confiște copii cu cetățenie română de la propriii părinți este un fenomen care se apropie de ororile nazismului. Chiar și Senatul României a adoptat recent o Declarație în care condamnă practicile abuzive ale statelor occidentale îndreptate împotriva familiilor de români, solicitând, ferm, eliberarea ultimilor trei copii români, din cei șapte luați cu forța de statul german. Românii din diaspora sunt îngroziți și spun că autoritățile din țările în care locuiesc îi urmăresc, căutând un pretext să le ia copiii de lângă ei.

Și un singur caz de furt al unui copil român comis de un stat european ar fi fost de ajuns ca România, prin toate instituțiile sale, să ia atitudine și să rezolve, decisiv, problema. Până în prezent, însă, vorbim de zeci de copii români confiscați de autoritățile din Germania, Norvegia, Austria, Finlanda, Danemarca și Marea Britanie, care au profitat de orice abatere de la regulile absurde impuse în statele respective.

Cel mai mediatizat caz este cel al familiei Furdui, care locuia în Germania și căreia i-au fost luați toți cei șapte copii de către serviciile sociale, pe motiv că i-ar duce cam des la biserică. Abuzul inimaginabil a fost comis în 2021, iar până în acest moment, doar patru copii, probabil cei mai mari, au fost înapoiați familiei, ceilalți trei fiind plasați în orfelinate germane. Cu toate protestele Ministerului Afacerilor Externe, ale Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului din țara noastră și cu toate demersurile de diplomație parlamentară, cei trei copii, care dețin cetățenie română, sunt ținuți captivi de către statul german, spre disperarea părinților. În 26 noiembrie 2022, la Berlin, s-a desfășurat și un protest cu aproape 10.000 de oameni, care au cerut eliberarea celor trei copii confiscați de Germania, însă nimic nu s-a rezolvat. Cazul este urmărit de familiile de români din diaspora, care se tem că vor rămâne fără copii, în condițiile în care sunt monitorizate permanent de autorități.

Senatul României invocă drepturile omului

Senatul României a adoptat o Declarație în care a cerut repatrierea celor trei copii, care sunt cetățeni români, în scopul reunificării familiei, invocând prevederile Convenției europene a drepturilor omului. Protecția și promovarea drepturilor copilului reprezentă un obiectiv major al oricărui stat democratic, având drept fundament recunoașterea și respectarea demnității și valorii fiecărui membru al familiei umane, iar familia reprezintă unitatea de bază a societății și mediul natural destinat creșterii și bunăstării tuturor membrilor săi și, în special, a copiilor, fiind necesar dezvoltării complete și armonioase a personalității acestora, au arătat senatorii.

”Constatăm cu profund regret că, în mai multe rânduri, cetățeni români cu reședință în străinătate semnalează autorităților române un tratament discriminatoriu din partea unor reprezentanți ai serviciilor sociale din țara de reședință, prin preluarea în custodie a copiilor lor, în cazul unor alegații aduse părinților, fără o anchetă corectă și încălcând procedurile și drepturile familiilor implicate. Semnalăm faptul că există anumite probleme sistemice în aplicarea normelor europene și internaționale privind protecția drepturilor copilului, ținând seama de sesizările înaintate de familiile de români din mai multe state europene, între care Finlanda, Norvegia, Danemarca, Marea Britanie și Austria”, se precizează în Declarația Senatului.

Germania, somată să înapoieze copiii

În baza atribuțiilor constituționale privind protecția și sprijinirea cetățenilor români în străinătate, senatorii și-au exprimat îngrijorarea privind cazul familiei Furdui din Germania. Aceștia au solicitat ferm ca autoritățile germane, în special reprezentanții Jugendamt la nivel federal și de land, în spiritul respectului față de cetățenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, față de tradițiile, cultura, religia lor, să asigure și în cazul familiei Furdui dreptul copiilor de a nu fi separați de părinți împotriva voinței acestora, dreptul lor de a menține relații personale cu părinții și cu familia extinsă, precum și dreptul de reîntregire a familiei.