ANAR (Agenția Națională Apele Române) face clar că nu a primit instrucțiuni din partea Uniunii Europene în legătură cu gestionarea barajelor din România. Toate deciziile sunt luate exclusiv de autoritățile române. Cifra de aproximativ 1,2 milioane de „bariere” vehiculată în spațiul public nu se referă, așa cum s-ar putea crede, la baraje mari, ci la lucrări hidrotehnice minore. Este important de menționat că barajele strategice ale României, printre care se numără Porțile de Fier și Vidraru, nu sunt incluse în aceste recomandări.
ANAR are în administrare un număr total de 82 de baraje importante, alături de 329 de baraje de dimensiuni mai mici. Toate aceste structuri sunt monitorizate constant pentru a asigura integritatea și funcționarea lor corectă. Deciziile privind gestionarea acestor baraje sunt luate la nivel național, conform reglementărilor și normelor românești, precum și în conformitate cu recomandările experților din domeniu. Aceasta analiză riguroasă este esențială pentru a asigura o gestionare eficientă a resurselor de apă în cadrul țării.
Gestionarea resurselor de apă este o responsabilitate crucială, având în vedere provocările legate de schimbările climatice și necesitățile în creștere ale societății. Barajele, indiferent de mărimea lor, joacă un rol esențial în asigurarea apei potabile, controlul inundațiilor și producția de energie hidroenergetică. Prin urmare, ANAR colaborează îndeaproape cu specialiști în domeniul hidrotehnic pentru a asigura o întreținere corespunzătoare și o evaluare constantă a acestor structuri.
Este esențial ca publicul să fie informat corect despre situația barajelor din România, pentru a evita dezinformarea și pentru a promova o mai bună înțelegere a rolului acestor structuri în gestionarea resurselor de apă. ANAR subliniază că fiecare măsură adoptată este menită să protejeze nu doar infrastructura, ci și comunitățile care depind de aceste resurse. În plus, autoritățile române își desfășoară activitatea în conformitate cu practicile internaționale și cu reglementările de mediu, garantând astfel că utilizarea resurselor de apă se face în mod sustenabil.
Porțile de Fier și Vidraru sunt exemplare reprezentative ale barajelor mari care servesc funcții strategice în economia națională și nu sunt impactate de discuțiile recente. Aceste baraje sunt proiectate să reziste provocărilor de mediu și să asigure securitatea sistemului hidric din România.
În concluzie, ANAR reiterează că gestionarea barajelor este o prerogativă națională, iar informațiile circulante despre numărul mare de „bariere” trebuie interpretate corect. Autoritățile române continuă să se concentreze pe o gestionare prudentă a resurselor de apă, având în vedere atât nevoile actuale, cât și provocările viitoare.