Adrian Botez: Am zburat din lut în stele...
MĂRTURISIRE
am zburat din lut în stele
n-am luat decât vise rele
vise rele – insomnii
magii ne-au uitat copìi
nu-nţeleg şi tot nu plâng
crugurile-n cer se frâng
ochii-s plini de praf de stele
acum joc doar între iele
LUMEA CEALALTĂ
ţi se va da ce n-ai voit nicicând
ţi se va lua tot ce-ai iubit tăcând
va fi o lume scrisă doar pe faţă
va fi o lume dreaptă – nu măreaţă
îi văd de-acum statuile de pini
şi voci strămoaşe zgârie-mi cu spini
nu amintiri – cât dorul de sfinţenii
…pe-aici nu bate niciun clopot de utrenii
nu-s munţi în lumea care va să vină
ai parte doar de ce-ai putut păstra
şi-ai apărat cu sânge şi cu viaţa ta
dar cerul tău aici e cer de tină…
…să n-aşteptaţi – când trece-veţi ascuns pârâu
îmbrăţişarea-a ce n-aţi văpăiat a grâu…
***
Adrian Botez