boare calmă iz de nalbă
florile-s de ceară albă
suflă vântul prin nisip
albul verii ațipit
pe o plajă nisipie
a rămas o amintire...
un convoi de îngeri bravi
seamănă cu grabă gravă
peste-ntinderea pustie
fulgi de ceară alburie
fulguire fulgurantă
fluturi fluturare vie
pulbere albă de var
fără urme de hotar
peste casele de țară
văruite-a câta oară
albă nea după perdea
cerul o culege-n poală
ochi de sticlă înghețat
iarnă palidă suavă
îngerul îmi suflă-n ceafă
strânge foile de ceapă
stoluri negre fac paradă
bat din aripi a gâlceavă
© Mihaela Chițac, 2021