Raportul de activitate al ANAF pentru prima jumătate a lui 2022 relevă faptul că aproape 60% mai mulți contribuabili au verificați în cadrul tuturor formelor de control fiscal, în primul semestru al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2021, cu peste 250% mai multe decizii de impunere au fost emise și cu 740% mai multe debite au fost stabilite în sarcina contribuabililor verificați, conform unei analize a EY Romania.
Documentul relevă însă și alte câteva aspecte interesante. Astfel, deși se observă o creștere a numărului de contribuabili care au trecut printr-o inspecție fiscală (18.108, față de 17.179 în 2021), sumele suplimentare stabilite au fost cu aproape un miliard de lei mai mici față de anul trecut, respectiv 1,5 miliarde față de 2,34 miliarde lei, pentru aceeași perioadă.
Acest decalaj va fi cel mai probabil recuperat în a doua parte a anului, chiar într-un context de scădere a numărului inspecțiilor desfășurate. De exemplu, în a doua parte a anului 2021, s-au derulat 15.710 inspecții fiscale care însă au stabilit sume suplimentare de 2,7 miliarde de lei.
În același timp, se remarcă o creștere de 2,5 ori a numărului
verificărilor documentare, de la 2.773 în primul semestru al anului
2021, la 6.942 în primul semestru al anului 2022, ceea ce depășește
chiar numărul verificărilor documentare din întreg anul 2021
(6.804). Sumele impuse la plată au fost de aproape trei ori mai
mari: 215 milioane lei în primul semestru din 2022, față de 86
milioane lei în aceeași perioadă a anului anterior și 201 milioane
lei, sumă impusă în tot anul 2021. Numărul sesizărilor penale
efectuate de inspectorii fiscali a scăzut și el, chiar
semnificativ, de la 181 se sesizări în primul semestru al anului
2021, la 126 în
perioada corespunzătoare a anului 2022.
Pe de altă parte, susțin reprezentanții EY Romania, este îngrijorătoare creșterea sumei stabilite suplimentar în sarcina contribuabililor verificați de către Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF): de la 23,5 milioane lei la aproape 200 milioane lei, adică o majorare de opt ori în primele șase luni din acest an2022, față de aceeași perioadă din anul trecut.
Instituția a avut însă o activitate foarte intensă, prin care au fost verificați de patru ori mai mulți contribuabili în prima jumătate a acestui an, respectiv 589, față de 167 în perioada similară din acest ananul precedent.
Sunt cifre oficiale care demonstrează intenția autorităților de control fiscal de a intensifica activitatea de control, urmând strategia ale cărei obiective principale sunt de a descoperi cazurile de fraudă și neconformare la plata datoriilor către buget și recuperarea sumelor datorate de către contribuabili.
Mulți contribuabili continuă însă să se întrebe cum să NU ajungă subiectul unei inspecții fiscale sau al unei verificări documentare care, așa cum reiese din practică, de cele mai multe ori se finalizează cu sume suplimentare impuse la plată. Răspunsul continuă să fie acela că nu există o „rețetă” de urmat care să asigure desfășurarea liniștită a activității, fără vizite din partea ANAF.
Din perspectiva autorităților, fiecare contribuabil, mic sau mare, companii sau persoane fizice, este încadrat pe o scară de risc, în funcție de comportamentul fiscal privind declararea și achitarea taxelor și impozitelor, cuantumul acestora, neregulile identificate în controalele precedente etc.
Potrivit legii, la baza deciziei de a verifica sau nu un contribuabil stă această „analiză de risc”, definită de Codul de procedură fiscală drept „activitatea efectuată de organul fiscal în scopul identificării riscurilor de neconformare în ceea ce priveşte îndeplinirea de către contribuabil/plătitor a obligaţiilor prevăzute de legislaţia fiscală, de a le evalua, de a le gestiona, precum şi de a le utiliza în scopul efectuării activităţilor de administrare fiscală”. Astfel, contribuabilii încadrați la „risc mare” sunt controlați cu prioritate, în timp ce contribuabilii cu „risc mic” sunt lăsați pe plan secund.
Deși de-a lungul vremii au existat numeroase discuții între
mediul de afaceri și Ministerul de Finanțe cu privire la stabilirea
(și apoi publicarea) unor criterii clare în funcție de care se
determină riscul unui contribuabil – la un moment dat discutându-se
chiar de corelarea acestui risc cu posibilitatea de a accesa
diverse facilități fiscale, credite bancare, etc., nici până în
prezent nu există un act normativ care să detalieze criteriile de
risc, clasele de risc și procedura de determinare a riscului, cu
toate că în varii rapoarte sunt menționate anumite zone de interes
privind riscul (spre exemplu, în Raportul privind activitatea ANAF
pentru semestrul I din 2021 se precizează că „Riscurile majore
identificate în primul semestru al anului 2021 sunt reprezentate de
riscul de subdeclarare a obligațiilor fiscale, precum și de riscul
privind neachitarea obligațiilor de plată (ținând cont de
facilitățile oferite), respectiv: riscul
privind neachitarea obligațiilor fiscale, riscul privind plata cu
întârziere a obligațiilor fiscale, riscul privind provocarea
insolvabilității/reducerea intenționată a capacității
financiare”).
Există totuși un instrument (o analiză profesionistă) pe care fiecare contribuabil ar putea să-l utilizeze inteligent, prin care este investigat gradul de risc, pentru a ști în fiecare moment cum sunt „priviți” de autoritățile fiscale și cât de ridicată este probabilitatea de a fi subiectul unui control fiscal, se arată în analiza EY Romania.
Cotidianul RO