Rebeliunea armată inițiată de Evgheni Prigojin, cel mai grav evenimente din Rusia începând de la tentativa de lovitura de stat din august 1991, nu ar fi avut loc dacă președintele Putin l-ar fi citit pe Machiavelli și nu s-ar fi înconjurat de lingușitori și de mercenari, arată unele analize publicate de presa internațională în ultimele două zile.

Rusia lui Putin este o butaforie, arată alte analize, iar acest lucru este îngrijorător câtă vreme vorbim despre țara cu cel mai mare arsenal nuclear. Disputa dintre liderii militari ruși, Putin și Prigojin aduce mult cu disputele mafiote din anii 1990, care și ele revelau slăbiciunile Rusiei, arată alte analize.

Sunt comentatori care atrag atenția că, oricât de odios ar fi regimul Putin, nimeni nu ar trebui să-și dorească spargerea Federației Ruse, pentru că forțele ce se vor dezlănțui vor fi greu de oprit.

Cum Prigojin a ordonat în cele din urma încetarea ”marșului” spre Moscova, nu trebuie trecute cu vederea opiniile cum că a fost vorba despre o dispută între generali, fie ei și ”bucătari” mercenari. Nu este neobișnuit ca generalii să conspire unii împotriva altora. Generalii americani au conspirat împotriva lui Patton. Generalii germani au conspirat împotriva lui Rommel. Generalii sudiști au conspirat unii împotriva altora în timpul războiului de secesiune.

Vineri, 23 iunie

• Evgheni Prigojin a postat un clip în care respingea pentru prima dată argumentele principale ale Moscovei pentru invadarea Ucrainei.
• În alte câteva postări ulterioare pe Telegram, Prigojin anunță că armata rusă a bombardat o bază a Grupării Wagner și că armata sa de mercenari va trece frontiera din Ucraina în Rusia, cu scopul înlăturării conducerii armatei ruse.
• Prigojin spune că ”răul” de la vârful armatei ruse ”trebuie oprit” și că Grupul Wagner pornește într-un ”marș al dreptății” împotriva conducerii armatei ruse.
• Serviciul de securitate FSB anunță deschiderea unei investigații împotriva lui Prigojin, spunând că acesta a făcut apel la o rebeliune armată.
• Comandantul adjunct al campaniei miitare ruse în Ucraina, generalul Serghei Surovikin, cere milițiilor Wagner să nu se mai opună armatei regulate și să se întoarcă în cazărmile lor.

Sâmbătă, 24 iunie

• Prigojin anunță ca Grupul Wagner a intrat în Rusia și este gata ”să meargă până la capăt” împotriva armatei ruse. Prigojin anunță că a intrat în Rostov pe Don, centrul operațiunilor ruse in Ucraina. Trupele de mercenari au întâmpinat o rezistență timidă din partea armatei ruse și au ocupat Comandamentul Districtului Militar Sud al Federației Ruse.
• Prigojin a fost filmat stând lângă generalul Yunus-bek Yevkurov (fost președinte al Inguseției), care este unul dintre miniștrii adjuncți ai Apărării. În acest cadru, Prigojin anunță că îi așteaptă la Rostov pe ministrul Apărării, Serghei Șoigu, și pe seful Statului Major, generalul Valeri Gherasimov.
• Procurorul general al Federației Ruse, Igor Krasnov, îl informează pe președintele Putin despre cazul penal deschis împotriva lui Prigojin.
• Intră în scenă Vladimir Putin printr-o intervenție televizată în care promite să zdrobească rebeliunea armată. Fără a rosti numele lui Prigojin, Putin îi acuză pe rebeli de ”trădare” și de ”înfigerea unui cuțit în spate”.
• Liderul cecen Ramzan Kadîrov anunță ca trupele cecene sunt gata să ajute la înfrângerea rebeliunii lui Prigojin și a Grupului Wagner.
• Elicopterele armatei ruse încep să deschidă focul asupra convoaielor Wagner. Pe măsură ce milițiile înaintează spre Moscova și intră în regiunea Lipețk, militarii încep să distrugă șoselele pentru a crea obstacole în calea rebelilor. Se ridică baraje și pe șoselele din jurul Moscovei.
• Agenția Tass informează că președintele Putin a părăsit Moscova și se îndreaptă spre Sankt Petersburg. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov infirmă cele relatate de Tass. Este o discordanță rarisimă între informațiile publicate de această agenție și poziția oficială a Kremlinului.
• În discuții telefonice cu liderii din Turcia, Kazahstan și Uzbekistan, Vladimir Putin își asigură aliații că va înfrânge rebeliunea. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan anunță că ”susține total” guvernul Rusiei în fața rebeliunii armate a Grupului Wagner și îi spune lui Vladimir Putin că este pregătit să ajute la găsirea rapidă a unei soluții.
• Secretarul de Stat american Antony Blinken a avut o discuție cu omologii din Franța, Marea Britanie, Germania, Italia, Canada și UE. ”Blinken a reiterat ca susținerea SUA pentru Ucraina nu se va schimba. SUA se vor coordona cu aliații și partenerii pe măsură ce situația va evolua”, a comunicat Departamentul de Stat.
• Evgheni Prigojin declară că le-a ordonat luptătorilor să se întoarcă la bazele lor pentru a evita vărsarea de sânge. Anterior, biroul președintelui belarus Aleksandr Lukașenko transmisese că a negociat un acord cu Evgheni Prigojin, care a acceptat să detensioneze situația din Rusia, relatează Reuters.

Presa lumii, despre ”sfârșitul lui Putin”

Ziarul britanic The Guardian citează Ministerul Apărării de la Londra: ”În orele următoare rolul cheie în evoluția acestei crize îl va avea loialitatea forțelor de securitate ruse, în special Garda Națională”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung vorbește despre o ”amenințare mortală pentru Kremlin”. ”Conflictele în sferele înalte ale puterii fac parte din domnia lui Putin, însă, până acum, niciun asemenea conflict nu a scăpat de sub control. Prin urmare, rebeliunea mercenarilor Wagner este o amenințare extremă pentru președinte”.

Politico.eu scrie că asupra Rusiei plutește spectrul războiului civil, iar The Telegraph merge mai departe și scrie: ”Este sfârșitul lui Vladimir Putin. Poate va supraviețui unei rebeliuni armate conduse de Prigojin, însă va fi slăbit și zilele sale la Kremlin vor fi numărate”. ”Aura de invincibilitate a lui Putin, serios fisurată de invazia prost concepută în Ucraina, va păli total”, scrie The Telegraph, adăugând că rușii vor mereu un lider puternic, deoarece pentru ei ”slăbiciunea este fatală”.

De remarcat tăcerea aproape totală a publicațiilor alternative care au susținut poziția Rusiei în timpul ”operațiunii militare speciale din Ucraina”. ”Tot ce se poate spune este că avem de-a face cu o luptă pe viață și pe moarte între guvernul de la Moscova și rebelii conduși de Prigojin. Dacă șeful războinicilor va supraviețui operațiunii militare lansate acum împotriva lui și va fi luat prizonier, el și cei din jurul lui vor fi duși în fața justiției sub acuzația de trădare”, scrie Gilbert Doctorow.

Cine este în spatele rebeliunii armate?

Au apărut multe speculații despre cine este ”cu adevărat” în spatele rebeliunii armate din Rusia. Teoriile conspirației apar la tot pasul și în prim-plan ajunge suspectul de serviciu – Statele Unite.

Marile greșeli ale lui Putin

Un scenariu care iese din acest cadru este cel propus de Paul Craig Roberts, fost asistent al secretarului Trezoreriei în administrația Reagan. El se îndoiește că Prigojin urmărește îndepărtarea lui Putin de la putere, însă Vladimir Putin este marele vinovat pentru situația limită creată în Rusia. Având în vedere pasul înapoi făcut de Evgheni Prigojin, la moment, analiza lui Paul Craig Roberts pare cea mai pertinentă.

”Se poate să nu fie o tentativa de puci. Poate fi un eveniment pus la cale din exterior, pentru a afecta linia frontului rus. Sau poate fi un eveniment provocat din interior, pentru a se descotorosi de Prigojin”, scrie Paul Craig Roberts.

”Ma îndoiesc că Prigojin vrea să dea o lovitură de stat. Cel mai probabil, este un protest împotriva liderilor armatei. Generalii nu-l plac, pentru că refuză să fie sub comanda lor. Cum Wagner este principala forță care luptă în Donbas, este o prostie ca generalii ruși să aibă relații proaste cu comandantul Wagner. Mă întreb dacă Putin primește informații corecte despre intențiile lui Prigojin sau primește informații menite să regleze conturile între generali și Wagner. Putin ar putea să nu învețe nicio lecție din această situație”.

”Putin este cel responsabil, pentru că a prelungit un conflict care se putea încheia într-o săptămână. Însă Putin a vrut să evite să fie catalogat drept agresor și și-a limitat frontul în Donbas. A fost oricum catalogat ca agresor și a creat o situația în care apelează la mercenari pentru un război prelungit, iar acești mercenari s-au săturat de această situație în care Putin dorește să dea impresia că războiul este o ”operațiune militară specială”. Cum este posibil ca Putin, Kremlinul și Armata rusă să nu înțeleagă că războaiele trebuie câștigate repede, pentru că prelungirea lor aduce mereu multe necazuri”. ”Modul în care Putin a condus acest conflict nu a avut sens în niciun moment. Putin a extins războiul implicând Washingtonul și NATO, pentru că a refuzat să folosească suficientă forță de la bun început. Asta a făcut ca liderul Grupului Wagner și trupele Wagner să-și piardă încrederea în el”.

”Maestrul” Gherasimov

În ianuarie 2023, lordul Richard Dannatt, fost șef al Statului Major al Armatei britanice, declara că decizia lui Vladimir Putin de a-l numi la comanda operațiunilor din Ucraina chiar pe șeful Statului Major, generalul Valerii Gherasimov, reflectă tensiunile dintre comandanții militari și grupul de mercenari. Lordul Dannatt spunea atunci că Gherasimov ar putea încerca o lovitură de stat. ”Cei mai nemulțumiți lideri din Rusia sunt acum comandanții armatei, conduși de Gherasimov. Dacă ar concepe un plan și ar avea curajul moral de a-l aplica, aș putea întrevedea o lovitură de stat, o lovitură la Kremlin condusă de Gherasimov, pentru că armata este sătulă de imixtiunea lui Putin. Trebuie să-l privim cu atenție pe Gherasimov. Ar putea fi pregătit pentru un moment Julius Caaesat și să înfigă cuțitul”.

Acum, acest scenariu este reluat de Philippa Malmgren, fost asistent special al președintelui George W. Bush, membră a Council on Foreign Relations și a Royal Geographical Society, fiica lui Harald Malmgren, asistent al președinților John. F. Kennedy, Lyndon Johnson, Richard Nixon și Gerald Ford.

Privirile ar trebui să se îndrepte asupra lui Valerii Gherasimov, șeful Statului Major al Armatei Ruse, spune Malmgren. La Moscova se duce o luptă între comunitatea de informații (aliată cu crima organizată, adică Wagner) și Armată. Este o lupta între FSB/Wagner și Gherasimov, scrie Malmgren, care speculează că liderii militari ruși au încercat să stabilească mai multe canale de comunicare cu Vestul, pentru a evita izbucnirea unui conflict nuclear în urma unui ordin nebunesc al lui Vladimir Putin.

”Este de preferat ca Prigojin să facă treaba murdară. Istoria va reține doar că armata rusă nu i-a întors spatele lui Vladimir Putin, ci a salvat țara de o lovitură de stat paramilitară. Armata rusă va fi prezentată ca eroul ce oprește un puci și apoi eroul care pune capăt războiului din Ucraina”, scrie Malmgren.

Cât despre rezistența redusă întâmpinată de Wagner în ”marșul” spre Moscova, Malmgren scrie că „se prea poate ca oamenii lui Gherasimov să-și dorească ca Prigojin să ajungă la Moscova, unde va fi întâmpinat de o armată rusă ce arde de nerăbdare. Prigojin s-a lăudat că a intrat în Rostov pe Don fără să întâmpine rezistență. Dar poate că nu este o întâmplare. Rușii sunt foarte buni la jocurile grele de șah. Iar Gherasimov este un maestru”.

Analiza citată pare să-i atribuie lui Gherasimov rolul generalului Alexander Lebed în timpul tentativei de puci din august 1991 si, mai apoi, in timpul crizei constituționale din 1993. Lebed a devenit cel mai apreciat militar din Rusia, inclusiv ca urmare a rolului avut în războiul din Transnistria, și era considerat potențial rival al lui Boris Elțîn la alegerile din 1996. A murit într-un accident de elicopter, unii politicieni ruși considerând că a fost vorba despre un sabotaj.

În sprijinul scenariului în care șeful Statului Major urmărește preluarea puterii nu ca uzurpator, ci salvator, Malmgren vorbește despre dezertarea unuia dintre ofițerii din garda personală a lui Vladimir Putin. Căpitanul Gleb Karakulov a fugit in Turcia în octombrie 2022, după ce a reușise să-și ia familia într-o călătorie de afaceri în Kazahstan. În peste zece ore de înregistrări, dezertorul arătat că ”Putin este înconjurat de yesmeni care sunt terorizați că vor fi asasinați sau îndepărtați de la putere”. Malmgren sugerează că fuga din Rusia a unui ofițer din garda lui Vladimir Putin nu putea fi organizata decât cu sprijin de la vârful puterii, cel mai probabil sprijin din partea Armatei. Motivul – încercarea de a stabili canale de comunicare pentru evitarea unui scenariu catastrofal în Ucraina.

O bucată din Rusia pentru evitarea războiului în Taiwan?

Influența Chinei în desfășurarea acestei crize nu trebuie subestimată. Cu câteva zile înainte de rebeliunea armată a Grupului Wagner, Beijingul a anunțat că restricționează tranzacțiile clienților băncilor ruse prin băncile chineze din UE, SUA, Elveția și Marea Britanie. Banca Chinei a început să renunțe la tranzacțiile rusești în yuani, dolari și euro. Aceste decizii sunt o mare mână de ajutor dată Vestului în aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. ”Mă întreb dacă o parte a acestei înțelegeri nu este cumva o bucată bună din Rusia?”, scrie Malmgren, adăugând că, oricum, toată Rusia de dincolo de Urali este dominată economic total de China. Însă o recunoaștere mai formală de către Vest a acestei realități ar putea determina Beijingul să adopte o poziție mai flexibilă în negocierile vizând Taiwanul, ar fi un premiu suficient de mare primit de China pentru ca președintele Xi să ofere Vestului ceva timp.

”Poate că Gherasimov va pierde, dar dacă va câștiga, pariez că va fi pace în Ucraina și că Rusia va intra din nou în familia națiunilor cel puțin până când Gherasimov își va întări poziția. Să nu uităm că Doctriva Gherasimov spune că orice este permis. Nu trebuie subestimat. Dacă Putin rămâne la putere, Vestul va avea o problemă. Prigojin va avea mari probleme în ambele situații. China va găsi modalități de a se alinia cu învingătorul de la Moscova, indiferent cine va fi el”, scrie Malmgren.