Apel către Mark : Trebuie reglementările pentru persoane juridice și fizice care postează sub pseudonim care sunt grupări anarhiste care atentează împotriva Statului de Drept și Democrație din România si din lume, iar persoanelor care isi ascund adevărata lor identitate conturile acestora să fie șterse .

Facebook a devenit deja un canal mainstream. Cu 8.2 milioane de conturi în România, depășește audiența lunară a multor posturi TV. Pentru că orice canal de comunicare este și un canal de propagandă, Facebook a început să fie folosit și în România pentru promovarea unor idei sau pentru denigrarea altora, în funcție de interese.

Facebook nu setează încă agenda publică, dar propune foarte multe teme, atât pentru TV și mass-media online cât și pentru politicieni. Cu cât ne apropiem mai mult de campania pentru locale, cu atât lupta politică se ascute și avem parte de PROPAGANDĂ.

Cu peste două miliarde de utilizatori, e greu de crezut că Facebook n-are impact asupra vieților noastre. Acum e mai evident decât niciodată că poate influența masiv campaniile electorale.

Facebook are o mulțime de utilizatori, de unde și o bază foarte mare de date despre preferințele lor. Nu furnizează în mod explicit instrumente pentru targetarea oamenilor în funcție de opiniile lor politice, dar algoritmi de inteligență artificială pot trimite mesaje potrivite către cei care trebuie să fie influențați într-o direcție sau alta. Astfel, o combinație din interese, date demografice și date ale unor sondaje de opinie poate fi tot ce i-ar folosi unui candidat.

Chris Sumner, Online Privacy Foundation, a prezentat noul studiu la evenimentul DEF CON. „Mașina propagandei bazată pe inteligență artificială, devenită o armă, este eficientă. Nu mai ai nevoie să modifici prea mult simpatiile politice ale oamenilor într-o campanie electorală, ci doar să muți câteva puncte procentuale spre stânga sau spre dreapta“, a declarat acesta cu privire la impactul pe care îl are o rețea socială atât de mare asupra deciziilor oamenilor.

Aici ar trebui adăugat că nu-i vorba de manipulare la finalul căreia oamenii se duc deciși să pună ștampila pe cineva sau pe altcineva. E vorba de de a-i descuraja sau a-i încuraja să meargă la vot, dar și să le fie furnizate informații „diluate“ sau să fie dezinformați de-a dreptul, astfel încât asta să le schimbe opțiunea politică. Altfel spus, nu trebuie să voteze pe cineva, ci trebuie să voteze împotriva cuiva. Să aleagă „răul cel mai mic“, conform informațiilor care le sunt furnizate.

Ieri, Liviu Dragnea a fost ținta unei campanii coordonate prin care s-a încercat decredibilizarea sa în mediul online, a fost ironizat iar pagina sa de Facebook a fost atacată cu sute de comentarii injurioase. Practic, am asistat la un război online al PNL împotriva PSD sau mai exact împotriva lui Liviu Dragnea.

Definirea câmpului tactic

Încă din 2012, dreapta, mai exact PDL, s-a mișcat mai bine în online decât PSD iar acest avans se vede și astăzi. Noul PNL are deja ”gherile online” sau ”postaci” bine organizate care propagă mesajele venite de la centru (Udrea a plecat din PDL, dar ideea de postaci plătiți a rămas).

Pe lângă așa zișii postaci, PNL beneficiază și de mai multe guri de foc, sau ”influenceri” cum sunt ei numiți în social media, care preiau mesajele și generează content propriu pe acestă temă.

PSD nu beneficiază de acest gen de promovare, deoarece ”influencer-ii” de stânga nu-și asumă astfel de mesaje, ba chiar se feresc să le preia.

Cum transformi ceva ce nu există într-o problemă națională?

Campania împotriva lui Dragnea a avut toate caracteristicile unei campanii de promovare comercială. A început cu teasing în presă: legea nu e bună, bagă pumnul în gura presei, ne interzice dreptul la liberă exprimare, ne închide Facebook-ul etc.

Apoi ”postacii” au preluat articolele și au făcut vâlvă, mai ales că rămânem fără Facebook și nu mai avem unde să-i înjurăm pe politicieni. Când tema a ajuns la un anumit grad de expunere, a fost preluată de ”influenceri” care au început să-l atace pe Dragnea.

Acela a fost momentul în care s-a declanșat operațiunea de troling, iar zeci de postaci au luat cu asalt pagina de Facebook a lui Liviu pentru a-i spune cu foarte multe cuvine, deloc frumoase, ce cred ei despre legea lui.

În concluzie, PNL își rodează strategia și postacii pentru campania electorală, acesta a fost doar un exercițiu. Trebuie să ne așteptăm și alte astfel de campanii, mai ales că sondajele dau PNL sub PSD iar liberalii trebuie să recupereze.

Compania Facebook a manipulat emoţiile resimţite de aproape 700.000 dintre utilizatorii săi, în cadrul unui experiment secret, în urma căruia a descoperit că stările de fericire şi de tristeţe sunt „contagioase”, putând fi transmise de la un internaut la altul.

Experimentul, care nu a beneficiat de consimţământul utilizatorilor, a provocat un val de critici în rândul acestora, din cauza încălcării vieţii private şi a unor principii de natură etică.

Timp de o săptămână, în anul 2012, Facebook a manipulat „news feed”-urile (secţiunea în care sunt prezentate noutăţile publicate de internauţi) de la aproape 700.000 de utilizatori pentru ca acestea să pară mai „fericite” sau mai „triste” decât erau în mod obişnuit. După încheierea experimentului, cercetătorii au aflat că utilizatorii tind să publice comentarii pozitive sau negative, în corelaţie cu orientarea care a fost dată „news feed”-ului lor.

Experimentul a provocat nemulţumirea internauţilor din cauza acestei manipulări.

Studii precedente au arătat că elementul denumit de cercetători „contagiere emoţională” poate să se transfere în cadrul unei reţele. Studiul companiei Facebook a demonstrat că acest efect poate să apară şi fără o interacţiune directă, prin indicii nonverbale.

Toţi internauţii care au folosit versiunea în limba engleză a reţelei Facebook s-au calificat automat pentru experiment, ale cărui rezultate au fost publicate la începutul acestei luni. Cercetătorii au analizat cuvintele folosite în mesajele publicate de utilizatori în „news feed-urile” lor pentru a decide în mod automat dacă aceştia aveau o stare de dispoziţie pozitivă sau negativă, iar apoi au manipulat fluxurile lor de actualităţi.

Ei au descoperit astfel că emoţiile se răspândesc la nivelul întregii reţele şi că prietenii utilizatorilor tind să reacţioneze mai intens faţă de mesajele negative. Utilizatorii care au fost expuşi unor mesaje mai puţin emoţionale au avut tendinţa de a evita să publice mesaje proprii.

Experimentul a fost aspru criticat în acest weekend de numeroşi internauţi şi organizaţii din lumea întreagă, care spun că acest studiu ar putea fi folosit de Facebook pentru a-i încuraja pe utilizatori să publice mai multe mesaje şi de alte agenţii, precum guvernele, pentru a manipula sentimentele utilizatorilor din anumite ţări.

Chiar şi coordonatoarea experimentului, Susan Fiske, profesor de psihologie la Universitatea Princeton din Statele Unite ale Americii, a declarat că are rezerve faţă de acest experiment, prin prisma principiilor de natură etică pe care studiul ei le-a generat.

Politica de utilizare a informaţiilor („Data Use Policy”) a companiei Facebook – parte a secţiunii „Condiţii de utilizare” („Terms Of Service”), pe care fiecare utilizator trebuie să o citească şi să o accepte atunci când îşi creează un cont pe această reţea de socializare – precizează faptul că Facebook îşi rezervă dreptul de a folosi informaţiile primite de la utilizatori „pentru operaţii interne, inclusiv pentru ghidul de ajutor, analize de date, testare, cercetare şi îmbunătăţiri ale serviciului”.