O petiție inițiată de organizația Declic a reușit să strângă aproape 46.000 de semnături, aducând în prim-plan o solicitare clară: revocarea Elenei Costache din funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Petiționarii acuză CSM de implicare în acțiuni de intimidare, inclusiv prin demararea unei plângeri penale împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu. De asemenea, aceștia denunță lipsa de reacție a CSM față de decizii controversate ale instanțelor care par să favorizeze corupția și să submineze statul de drept.
Criticii CSM consideră că organizația a ajuns să fie un instrument de presiune pentru cei care contestă pensiile speciale, subliniind astfel o deformare a rolului său tradițional. Reacțiile la anunțul CSM privind plângerea penală sunt variate: unii susțin sprijinul pentru demersul CSM, pe când alții afirmă că acțiunea este nejustificată și că afectează grav reputația instituției. Acest climat tensionat a atras atenția nu doar a cetățenilor, ci și a unor oficiali de rang înalt.
Printre aceștia se numără președintele Bucureștiului, Nicușor Dan, care a declarat că nu va susține o eventuală cerere de avizare a urmăririi penale în cazul Oanei Gheorghiu. El consideră reacția CSM exagerată și necorespunzătoare în contextul actual. Această poziție a lui Nicușor Dan reflectă o parte din nemulțumirea generală față de modul în care CSM își desfășoară activitatea, mai ales în momentele în care sistemul judiciar trebuie să își reafirme independența și integritatea.
De asemenea, judecătorii din Curțile de Apel sunt chemați să ia atitudine față de această situație, având datoria de a vota pentru revocarea Elenei Costache. Punctul de vedere al petiționarilor este că, prin această revocare, se poate proteja integritatea justiției, care este esențială pentru menținerea încrederii publicului în sistemul judiciar. Întregul context generează îngrijorări cu privire la impactul acestor evenimente asupra percepției cetățenilor față de justiție și asupra eficienței acesteia în combaterea corupției.
Astfel, este evident că tensiunea dintre CSM și diferitele entități politice, precum și între CSM și societatea civilă, este în creștere. De la proteste publice și petiții colective până la declarații oficiale, cazul Elenei Costache a devenit un simbol al frământărilor actuale din sistemul judiciar românesc. În aceste condiții, viitorul CSM și al justiției din România pare incert, iar cetățenii așteaptă clarificări și soluții eficiente care să reînvie încrederea în instituțiile statului.
Astfel, demersurile cetățenilor și reacțiile oficialilor ar putea influența semnificativ traiectoria CSM în viitor, iar responsabilitatea judecătorilor de a răspunde acestor așteptări este crucială. O justiție independentă și transparentă este fundamentală pentru o democrație sănătoasă, iar cei care ocupă funcții cheie în acest sistem au datoria să își protejeze integritatea și să răspundă provocărilor cu responsabilitate.