Analia realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) scoate în evidență numeroasele limite ale evaluărilor de mediu efectuate pentru hidrocentralele inițiate în perioada comunistă. Aceste evaluări s-au concentrat în mod exclusiv pe impactul local al barajelor, neglijând efectele semnificative pe care aceste structuri le pot avea asupra comunităților și ecosistemelor din întreaga zonă. Această abordare restrictivă a ridicat întrebări serioase privind sustenabilitatea acestor proiecte în contextul actual, care impune o viziune mai amplă și mai integrată asupra biodiversității și a interdependenței dintre om și natură.
Recent, Legea pentru finalizarea a 12 hidrocentrale a fost adoptată, totuși, președintele Nicușor Dan a contestat-o la Curtea Constituțională. Această acțiune a fost motivată prin invocarea protecției biodiversității, evidențiind astfel un conflict între nevoile de dezvoltare energetică și conservarea mediului. Această situație subliniază complexitatea deciziilor de politică ecologică în care interesele economice, sociale și de mediu trebuie să coexiste într-o manieră echilibrată.
Asociația Energia Inteligentă punctează faptul că evaluările actuale sunt adesea fragmentare, neputând considera în mod adecvat beneficiile socio-ecologice pe care hidrocentralele le pot oferi. Aceste structuri nu doar că contribuie la securitatea hidrică a regiunilor, dar joacă un rol esențial în combaterea secetei și în prevenirea inundațiilor, probleme deosebit de acute în contextul schimbărilor climatice.
În plus, nefinalizarea unor lucrări de construcție poate conduce la deteriorarea mediului înconjurător, lăsând în urmă zone instabile și afectând durabilitatea ecosistemelor locale. Impactul pe termen lung al acestor proiecte trebuie evaluat cu atenție, având în vedere că neglijarea etapelor importante de planificare și implementare poate genera consecințe severe atât pentru biodiversitate, cât și pentru oamenii care depind de aceste resurse naturale.
De asemenea, este crucial ca autoritățile să colaboreze cu experți și organizații de mediu pentru a dezvolta evaluări de impact care să fie cu adevărat cuprinzătoare. Aceste evaluări ar trebui să încorporeze studii de detaliu referitoare la interacțiunea dintre hidrocentralele propuse și ecosistemele din jur, precum și să examineze modul în care funcționarea acestor baraje afectează comunitățile din vecinătate.
În concluzie, pentru a asigura o dezvoltare energetică sustenabilă, este necesară o abordare holistă care să integreze considerații ecologice, sociale și economice. Este imperativ ca evaluările de mediu să fie revizuite și extinse, astfel încât să reflecte nu doar impactul imediat al acestor hidrocentrale, ci și efectele pe termen lung asupra mediului și comunităților. Abordarea acestor subiecte într-un mod cuprinzător va promova o strategie de utilizare a resurselor de apă care să beneficieze atât comunitățile locale, cât și biodiversitatea.