Consilierul Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu, a adresat un avertisment sever cu privire la măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare. Într-o apariție duminică seara la Digi24, oficialul a declarat că o reducere de 10% a cheltuielilor din administrație este insuficientă și că România continuă să evite reformele structurale esențiale.
„Nu. Și nu este doar o chestiune de insuficiență. Am impresia că ne vom confrunta cu măsuri temporare, cum ar fi tăierea unor cote de benzină sau renunțarea la a doua mașină a primăriei”, a subliniat Eugen Rădulescu.
Critici importante la adresa administrației publice
Consilierul BNR a accentuat că problema principală este dimensiunea excesivă a cheltuielilor din administrația publică și absența unei reorganizări administrativ-teritoriale. Conform spuselor lui, subiectul reformei a fost practic neglijat.
„Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este că tema reorganizării administrativ-teritoriale pare să fie uitată”, a afirmat Rădulescu.
Acesta a evidențiat că România funcționează cu 41 de județe și aproximativ 3.200 de localități, o structură considerată disproporționată în raport cu dimensiunea țării.
„Pentru o țară precum România, aceasta reprezintă o risipă imensă. Suntem, din păcate, încă în România anilor ‘60 a lui Ceaușescu și refuzăm să ne modernizăm. Aceasta este problema majoră”, a adăugat consilierul BNR.
„Tăierile sunt temporare”
Eugen Rădulescu a avertizat că, în absența unei reforme profunde, reducerile de 10% riscă să fie doar simbolice și pe termen scurt.
„Dacă situația nu se schimbă, și nu pare să se schimbe, aceste 10 procente vor fi aplicate anul acesta și anul viitor, după care se va spune probabil: am terminat, nu mai facem asta”, a explicat el.
Reforma nu necesită modificarea Constituției
Oficialul BNR a adăugat că o reorganizare administrativă nu ar necesita neapărat o modificare a Constituției.
„Poți să nu le mai numești județe sau să le numești regiuni, nu contează. Important este că nu trebuie să fie 41. Constituția nu afirmă nicăieri că România trebuie să aibă exact 41 de județe”, a declarat Rădulescu.
Chiar dacă șansele unei reforme ample sunt scăzute, el a subliniat că măsurile sunt absolut necesare pentru modernizarea statului.
Situația rezervelor BNR
Potrivit datelor oficiale, la sfârșitul lunii decembrie 2025, rezervele valutare ale BNR au ajuns la 64,8 miliarde de euro, în scădere față de 65,408 miliarde euro înregistrate la finalul lunii noiembrie 2025, dar mai mari decât cele 62,135 miliarde euro consemnate la 31 decembrie 2024.
Nivelul rezervei de aur a rămas constant la 103,6 tone, iar valoarea acesteia a fost estimată la 12,217 miliarde euro, în funcție de evoluția prețurilor internaționale.
Așadar, rezervele internaționale totale ale României (valută plus aur) se ridicau la 31 decembrie 2025 la 77,017 miliarde euro. Pentru luna ianuarie 2026, plățile scadente referitoare la datoria publică în valută însumează aproximativ 389 milioane euro.