Miercuri, 13 februarie 2019, la ora 18:00, am aruncat o
privire, de control, pe site-ul Ministerului Apărării Naţionale. La
poziţia “şef al Statului Major al Apărării” figurează Generalul dr.
Nicolae Ionel Ciucă! Ştiam! Dacă îl suni acum pe Stoltenberg şi-l
întrebi cine este şeful Armatei Române, ţară NTO, îţi va da acelaşi
răspuns! Sau pe Patrick Shanahan, secretarul american al apărării.
Sau pe Serghei Şoigu, ministrul rus al apărării, sau pe generalul
Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al armatei ruse, deşii,
ultimii doi s-ar putea să-ţi răspundă mai nuanţat…
MApN a depus la Curtea de Apel Bucureşti două acţiuni în
contencios administrativ avînd acelaşi obiect: "anulare act
administrativ + suspendare dec. nr. 1331/28.12.2018". Mă rog,
primul, cel judecat în 11 ianuarie a.c., se referea la SUSPENDARE
şi a intrat în vigoare DE ÎNDATĂ, rămînînd valabil pînă la
pronunţarea dfinitivă a instanţei, pe fond, în al doilea proces,
cel cu ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV. Aşadar,
Decretul de prelungire a mandatului șefului Statului
Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, a fost suspendat de
Curtea de Apel București. În aceste condiții,
generalul de brigadăLaurian
Anastasof a
preluatfuncția. Generalul Anastasof a
fost consilierul ministrului Apărării, Gabriel Leș, iar cu două
zile în urma SUSPENDĂRII decretului a
fost numit noul locțiitor al șefului Statului Major
al Apărării. Din 2013, el ocupase funcția de șef al
Statului Major al Forțelor Aeriene.
Curtea de Apel Bucureşti a dezbătut marţi un nou termen în cel de-al doilea proces deschis de MApN împotriva Administraţiei Prezidenţiale, ce are ca obiect o cerere de anulare a decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis, şeful CSAT, prin care a fost prelungit mandatul şefului SMAp, Nicolae Ciucă.
Potrivit AGERPRES, judecătorul care se ocupă de acest caz, Silviu Barbu, a explicat că îl va cita pe Nicolae Ciucă la următorul termen al procesului din 26 februarie, arătînd că decizia ce se va lua în acest dosar va avea efecte asupra carierei generalului şi trebuie să-i fie dat dreptul la un proces echitabil.
"Dat fiind specificul cauzei, instanţa urmează să introducă în cauză, în calitate de pîrît, a numitului Nicolae Ciucă. În motivare, instanţa are în vedere, pe scurt, faptul că o eventuală soluţie interferează cu cariera militară a ofiţerului Nicolae Ciucă, soluţia ce urmează să se pronunţe urmînd să influenţeze drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestuia, iar respectarea dreptului la un proces echitabil impune ca, într-un litigiu dedus judecăţii pe rolul unei instanţe, să fie avute în vedere drepturile şi libertăţile persoanelor asupra cărora actele judiciare pot să aibă influenţă. Acesta este un element de esenţă al statului de drept", a motivat magistratul.
De asemenea, judecătorul a pus în vedere MApN şi Administraţiei Prezidenţiale să analizeze posibilitatea ajungerii la o înţelegere amiabilă.
Judecătorul Silviu Barbu a ridicat din oficiu o excepţie de neconstituţionalitate în legătură cu un articol din Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, raportat la articole din Constituţie privind la rolul şi atribuţiile preşedintelui (art. 80, 92, 94, 100), raportul şefului statului cu Guvernul, dar şi textele constituţionale privind forţele armate şi CSAT. Această excepţie se va discuta la termenul din 26 februarie.
Ca simplu cetăţean, apropiat de Armata României, cu stagiul militar mai mult decît satisfăcut, am cîteva puncte de vedere la actuala situaţie:
1) Încrîncenarea asta nemaivăzută de a schimba comanda Armatei
sub orice formă, pute a politică de la o poştă! O politică de
moment, nepregătită, cu interese pentru “acum” şi nu pe termen
lung. Nu cred că ministrul Leş îi poate reproşa ceva generalului
Ciucă! Din păcate, această acţiune în instanţă, nemaivăzută într-o
ţară NATO tîrăşte în mocirla politică ARMATA, cea mai respectată
instituţie a fragilei noastre democraţii post-comuniste. Într-o
ţară sud-americană un astfel de gest politic împotriva Armatei s-ar
fi soldat cu eliminarea fizică a ministrului “prea voluntar”.
Încăpăţînarea asta de a schimba comanda este politică eminamente şi
datorită faptului că generalul Anastasov – un profesionist
excepţional! - a ocupat o funcţie politică, de “consilier al
ministrului”.
2) Judecătorul cere MapN-ului şi Administraţiei Prezidenţiale
“să dea la pace”! Păi, nu ar fi trebuit “să dea la pace” în
decembrie? Sau în octombrie? Să discute, să se sfătuiască, pentru
că în joc este credibilitatea celei mai importante instituţii de
forţă care arborează TRICOLORUL (asta e o propoziţie pentru naivi
şi sentimentali!). Umbla prin tîrg un zvon cum că după ieşirea la
pensie a Generalului Deşertului, o formaţiune politică importantă,
din opoziţa dezlînată, l-ar fi vrut PREŞEDINTE. De partid! Intrarea
în politică a unui personaj de talia lui Nicolae Ciucă ar
destabiliza sondajele şi ar trage pe dreapta o mulţime de trepăduşi
fanarioţi şi impostori care se împăunează cu carnetul de membru!
Iohannis, prevăzător cum îl ştim, şi-a pus trepăduşii la adăpost,
prelungind încă un an mandatul Comandantului militar al României.
Nu ştiu, e o bîrfă, să o luăm ca atare…
3) De ce nu a demisionat Generalul, evitînd confruntările
politice balistice? Pentru că, Generalul este MILITAR! Militarii,
respectă ordinele, iar Comandantul suprem al Armatei este, încă,
Klaus Iohannis!
4) După mintea mea – şi a altora! - astăzi, Armata nu mai are
Comandă! Suspendarea decretului semnat de Iohannis şi
împuternicirea generalului Anastasov a rezolvat doar problema
ADMINISTRATIVĂ a conducerii militare, potrivit legii. Adică,
benzină, hîrtie de scris, anvelope de iarnă, geamuri sparte etc.
Conform Legii, locţiitorul împuternicit nu poate emite ordine
şi/sau dispoziţii şi nu poate reprezenta Armata la nivel
internaţional. Ne aflăm în situaţia paradoxală în care, astăzi,
Statul Major al Apărării are doi şefi, dar nici unul, nici
celălalt, nu-şi pot exercita atribuţiile.
5) Iohannis a procedat corect prin prelungirea mandatului!
Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă
dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea
şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv
articolul 32, alineatul 5, conform căruia “şeful Statului Major al
Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din
armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului
Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani,
cu posibilitatea de prelungire cu pînă la un an”. În data de 9
ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul
privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă "s-a făcut
ilegal", adăugînd că "instanţa este cea care va stabili" care este
situaţia de drept.
În mult discutata şedinţă CSAT din 28 decembrie 2018, ministrul apărării naţionale Gabriel Leş a propus preşedintelui şi celorlalţi membri schimbarea generalului Scarlat, şeful Reprezentanţei Militare a României pe lîngă NATO şi UE, schimbarea din funcţie a şefului Statului Major al Forţelor Terestre, generalul Uifăleanu, numirea generalului Scarlat în funcţia de şef al Statului Major al Forţelor Terestre, numirea, în aceeaşi şedinţă, cu altă decizie, a generalului Scarlat ca şef al Statului Major al Apărării, imediat după numirea ca şef al SMFT (poziţie necesară pentru eligibilitatea la şefia SMAp). Adică, două numiri în două funcţii ierarhice, la foc automat. Apoi, în aceeaşi şedinţă numirea generalului Uifăleanu în funcţia de şef al Reprezentanţei Militare a României la NATO şi UE.
La momentul propunerii ca generalul Dumitru Scarlat, un militar de excepţie, bine pregătit, competent, cu experienţă în teatrele de operaţii, să devină şef al Statului Major al Apărării, acesta deţinea încă funcţia de şef al Reprezentanţei Militare de la Bruxelles, adică neeligibil pentru şefia SMAp! Dacă ministrul Leş, sau consilierii acestuia, ar fi gîndit în perspectivă, puteau organiza această succesiune în funcţie în vechiul mandat al ministrului Leş, cînd Nea Mitică Scarlat era şef al SMFT! Pe 28 decembrie, însă, avînd în vedere ciudăţenia legislativă şi administrativă ca un militar de carieră să fie numit în două poziţii cheie în Armata Română la distanţă de cîteva minute, şi viteza derulării administrative a hîrtiilor, preşedintele CSAT a refuzat acest demers iniţiat de ministrul apărării!
Preşedintele a spus că "pur şi simplu" propunerea ministrului
Apărării a fost "nelegală". "Propunerea ministrului a fost pur şi
simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur
şi simplu”.
Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plîngere prealabilă la
Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea
decretului din 28 decembrie 2018. Şi aşa s-a ajuns în instanţa de
Contencios!
6) Suspendarea decretului s-a făcut în baza art. 14 a Legii
554/2004, a Contenciosului Administrativ şi Fiscal, care spune că
Suspendarea executării actului se face, “(1) În
cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente,
după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a
emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată
poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea
executării actului administrativ unilateral pînă la pronunţarea
instanţei de fond”.
Potrivit PRECEDENTULUI, ” Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
a hotărît că suspendarea executării actului administrativ se
poate dispune numai în situaţia îndeplinirii cumulative a
celor două condiţii prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr.
554/2004: existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea
evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de
reparat.Cu privire la condiţia cazului bine justificat, Înalta
Curte a statuat că pentru constatarea îndeplinirii acestei
condiţii, instanţa nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor
de nelegalitate, pe care se întemeiază însăşi cererea de anulare a
actului administrativ, ci trebuie să-şi limiteze verificarea doar
la acele împrejurări vădite de fapt şi/sau de drept care au
capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de
legalitate de care se bucură un act administrativ. În ceea ce
priveşte condiţia pagubei iminente, aceasta presupune
producerea unui prejudiciu material viitor şi previzibil, greu sau
imposibil de reparat. Înalta Curte a precizat că iminenţa
producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedită de
persoana lezată, sub acest aspect fiind lipsite de relevanţă
simplele afirmaţii făcute” (Decizia nr. 442 a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justitie din 30 ianuarie 2013 pronunţată în recurs de
Secţia de contencios administrativ şi fiscal avînd ca obiect
suspendare act administrativ). Va fi extrem de greu, dacă nu
imposibil, pentru MapN să demonstreze şi să cuantifice “pagubele”
generate de rămînerea în funcţie a Generalului Ciucă!
7) Exprimarea judecătorului a fost hilară, rău :)))! "Dat
fiind specificul cauzei, instanţa urmează să introducă în cauză, în
calitate de pîrît, a numitului Nicolae Ciucă. În motivare, instanţa
are în vedere, pe scurt, faptul că o eventuală soluţie
interferează cu cariera militară a ofiţerului Nicolae Ciucă,
soluţia ce urmează să se pronunţe urmînd să influenţeze
drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestuia, iar
respectarea dreptului la un proces echitabil impune ca, într-un
litigiu dedus judecăţii pe rolul unei instanţe, să fie avute în
vedere drepturile şi libertăţile persoanelor asupra cărora actele
judiciare pot să aibă influenţă. Acesta este un element de esenţă
al statului de drept", a motivat magistratul. Adică, judecătorul,
în concordanţă cu Codul de Procedură îl introduce ca parte
procesuală în dosar pe şeful SMAp, deşi, spuneam la început, că
ping-pong-ul ăsta a fost balistic, peste capul său de militar
obişnuit să execute ordinele! Nu înţeleg, însă, în ce măsură
verdictul Curţii “interferează cu cariera militară a ofiţerului”,
exemplară, de altfel! Şi, de ce “pîrît”?
Acestea sînt punctele mele de vedere. Regret că ARMATA a fost
tîrîtă într-o astfel de mocirlă. Să nu avem impresia că “ce se
întîmplă în România, rămîne în România”, ca să parafrazez o vorbă
din teatrele de operaţii. Vor exista consecinţe pe plan
internaţional şi ne vor durea, tare...
