Cartel Alfa | Cerem deblocarea dialogului social

Confederatia Nationala Sindicala „Cartel ALFA” desfasoara in aceasta perioada a serie de actiuni de protest, la nivel national, avand ca revendicari principale:

1. NU transferului taxelor sociale ale angajatorului catre angajat;

2. Deblocarea negocierii si incheierii contractelor colective de munca la toate nivelurile, plecand de la propunerea comuna de modificare a Legii 62/2011 a celor 5 confederatii sindicale inaintata guvernului.

1. Propunerea guvernului de transfer al taxelor sociale de la angajator la angajat reprezinta un experiment singular si iresponsabil care risca sa duca la dezintegrarea sistemului national de securitate sociala. Acest plan guvernamental a starnit deja reactii internationale, deoarece este de natura sa submineze “progresele realizate dupa decenii de campanie pentru justitie sociala si solidaritate si pentru drepturile si libertatile cetatenilor europeni” (Grabrielle Bischoff, vicepresedinte Comitetul Economic si Social European)

Plata contributiilor sociale exclusiv de catre angajat nu este aplicata in nicio tara UE. Dimpotriva, in cele mai multe tari, cota suportata de angajator este mai mare decat cea platita de lucratori (media UE este de 23,57% contributii angajatori, 13,35% contributii angajat), deoarece companiile au si o raspundere sociala.
Transferul intregii responsabilitati pentru finantarea sistemului de securitate sociala catre angajati “incalca in mod clar spiritul, textul si jurisprudenta a doua instrumente europene importante: Codul european de securitate sociala si Carta sociala europeana revizuita, documente ratificate de Romania”.

Aceste tratate internationale, la care Romania este parte, prevad ca finantarea sistemelor/prestatiilor de securitate sociala trebuie suportate in mod colectiv: cu alte cuvinte, finantat prin contributiile angajatorilor si angajatilor si/sau de la bugetul de stat.

Concret, principalele efecte negative suportate de lucratori sunt:

• Scaderea veniturilor nete din munca sau Lipsa unui mecanism juridic care sa oblige angajatorii sa includa in salariul brut al angajatului taxele sociale care erau anterior in sarcina angajatorului, pentru salarii care depasesc salariul minim va duce la reducerea venitului net sau ar impiedica salariatul sa beneficieze de facilitati fiscale care ii sunt destinate, cum ar fi reducerea impozitului pe salariu de la 16% la 10% sau reducerea cotei de contributii sociale cu 4,25%. Spre exemplu, la un salariu brut de 2600 lei, salariatul va pierde pana la 302 lei, adica o reducere nominala cu aproximativ 17% a salariului net. In sistemul bugetar, cresterea de 25% de la 1 ianuarie 2018, reprezinta, in conditiile acestui transfer, doar 4,26%.

• Eliminarea raspunderii sociale a angajatorilor. Eliminarea cu totul a contributiei pentru accidente de munca si boli profesionale inseamna de fapt lipsa totala de raspundere a companiilor pentru organizarea locurilor de munca in conditii normale pentru sanatatea si securitatea lucratorilor (in contradictie cu legea 319/2006 privind sanatatea si securitatea in munca), in conditiile in care calitatea locurilor de munca in Romania este dintre cele mai scazute din UE. Desfiintarea contributiei pentru concedii medicale inseamna ca salariatii vor suporta plata concediilor medicale, iar eliminarea contributiei pentru creante salariale lasa descoperiti lucratorii in cazul insolventei companiei, fara sa-si mai poata recupera salariile. Toate acestea ar determina o modificare radicala a legislatiei specifice, ceea ce este de natura sa duca la un conflict de norme cu legislatia internationala (Conventii OIM ratificate sau directive EU).

• Desfiintarea fondului de somaj. Desfiintarea contributiei pentru somaj presupune ca somajul va fi suportat integral de stat, adica tot de catre toti cetatenii, sau va disparea ca sistem de protectie, ceea ce, din nou, contravine normelor EU sau internationale. Astfel, angajatorii scapa de responsabilitatea propriilor lucratori, pe care o transfera astfel integral statului.

• Scaderea sustenabilitatii sistemului public de pensii. Scaderea drastica a valorilor contributiilor la pilonul I de pensii (de la 31,3% in 2008 ajunge la numai 18,3% din total contributii).

Consideram ca aceasta solutie originala a guvernului va da peste cap intreaga piata a muncii, cu consecinte deosebit de grave prin cresterea presiunii fiscale pe lucrator, instabilitate financiara la nivelul bugetului de stat prin scaderea drastica a veniturilor la buget si prin alocarea suplimentara de la buget pentru unele cheltuieli sociale de care ii degreveaza pe angajatori.

2. Deblocarea negocierii si incheierii contractelor colective de munca la toate nivelurile, plecand de la propunerea comuna de modificare a Legii 62/2011 a celor 5 confederatii sindicale inaintata guvernului.

Motivele pentru care Legea 62/2011 a dialogului social trebuie modificata de urgenta sunt urmatoarele:
– In 93% din companiile private lucratorii nu au dreptul sa constituie sindicate (deoarece au sub 15 angajati), desi acest drept este garantat de Constitutia Romaniei si de conventii si tratate internationale. In aceste companii, sunt agajati un sfert din lucratorii din mediul privat.
– Din cauza conditionarilor abuzive nu s-a mai putut negocia niciun contract colectiv de munca la nivel de sector. Daca in 2011 existau 14 contracte colective de munca la nivel de sector, acum sunt 0.
– La nivel de companie, in 2016 erau 9366 de contracte colective de munca active (ceea ce inseamna ca mai putin de 2% din totalul intreprinderilor aveau un contract colectiv de munca). Cea mai mare parte dintre aceste contracte colective – peste 85% – sunt semnate de reprezentantii salariatilor, de cele mai multe ori desemnati de insusi managementul companiei, astfel incat valoarea prevederilor in beneficiul lucratorilor in aceste asa-zise negocieri este minima.
– Numarul lucratorilor pe salariul minim a crescut exponential in cei 7 ani (de la 8% in 2011 la peste 30% in prezent), migratia fortei de munca a atins cote alarmante, cu un deficit major de forta de munca calificata.
– Erodarea capacitatii de negociere a lucratorilor are drept consecinta directa pauperizarea lucratorilor.

Venitul anual disponibil per capita plaseaza Romania pe ultimul loc in Europa, la o distanta greu de recuperat in urmatorii ani: 25,9% fata de tarile UE 15, dar si 61,1% fata de tarile UE 8, conform datelor Eurostat, 2015. Mai mult decat atat, avem de departe cea mai mare rata de lucratori saraci inregistrata in EU (19%, in timp ce media EU a acestui indicator este de 9%) care, desi sunt incadrati in munca si au un venit, nu castiga suficient pentru a-si asigura conditiile minime de trai.

CEREM modificarea Legii 62/2011 a dialoglui social pentru a garanta:
1. Dreptul de asociere libera, fara nicio ingradire sau autorizare prealabila, de a constitui si adera la o organizatie sindicala al tuturor angajatilor, membrilor cooperatori, functionarilor publici, precum si persoanelor care exercita potrivit legii o meserie sau o profesiune in mod independent (cum ar fi traducatorii, actorii, regizorii, tehnoredactorii, interpretii, jurnalistii, fotografii, sportivii profesionisti etc.), membrilor cooperatori, agricultorilor, lucratorilor domestici, zilierilor si persoanelor in curs de calificare.
2. Eliminarea pragului aberant de 15 membri din aceeasi unitate pentru constituirea unui sindicat si inlocuirea acestuia cu 3 membri fondatori necesar pentru infiintarea unui sindicat, similar cu pragul impus de lege pentru infiintarea unei asociatii neguvernamentale sau a unui partid politic.
3. Dreptul de negociere colectiva la toate nivelurile, inclusiv la nivel national, ca mijloc de asigurare unitara a drepturilor minimale tuturor salariatilor din intreaga tara sau din unitatile care apartin unei anumite ramuri ale economiei.
4. Scaderea pragului de 50%+1 necesar pentru obtinerea reprezentativitatii organizatiilor sindicale la nivel de companie pana la un prag – corelat cu rata medie de sindicalizare – care sa permita in mod real organizarea sindicala, precum si reducerea pragurilor de reprezentativitate la nivel de sector, la 5% pentru federatiile sindicale si 7% pentru federatiile patronale.
5. Dreptul la greva, ca drept fundamental al lucratorilor si al organizatiilor lor recunoscut de Organizatia Internationala a muncii ca mijloc legitim de promovare si aparare a intereselor lor economice si sociale, corolar intrinsec al dreptului de organizare protejat prin Conventia OIM nr. 87.
6. Sanctionarea practicilor precum: interzicerea constituirii unui sindicat sau a activitatii sindicale, discriminarea angajatilor pe motive de apartenenta la o organizatie sindicala, sanctionarea lucratorilor pentru participarea la actiuni sindicale, punerea pe lista neagra a liderilor sau a membrilor sindicali etc., care constituie o amenintare grava la exercitarea libera a drepturilor sindicale.

Pentru sustinerea acestor revedicari, CNS Cartel ALFA desfasoara urmatoarele actiuni:
– Intre 25-29 septembrie, au avut loc actiuni de protest la Prefecturile de judet si discutii pentru sustinerea revendicarilor in cadrul Comisiilor de dialog social
– Miercuri, 4 octombrie 2017, incepand cu ora 11.00, miting de protest in Piata Victoriei, Bucuresti
– Campania “Vocea mea conteaza” (petitie, aducerea subiectului situatiei dialogului social in dezbaterea publica).