MAE rus a difuzat fotografii de la primire fără ştiinţa Casa Albe: în centrul imaginii, Trump care surâde, încadrat de cei doi oaspeţi încântaţi că se află în Biroul Oval

Miercuri, la numai câteva ore după ce Donald Trump îl demisese pe directorul FBI, James Comey – o decizie extremă, rar întâlnită în istoria SUA, cu atât mai mult cu cât, după cum se ştie, agenţia respectivă are în curs o anchetă privind presupuse legături între membri ai anturajului şefului Casei Albe şi diplomaţi ruşi -, preşedintele l-a primit în Biroul Oval, pentru o convorbire cu uşile închise, pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, însoţit de ambasadorul Moscovei la Washington, Serghei Kisliak.
Reamintim că acesta din urmă este citat mereu de presa americană în legătură cu ancheta FBI, cât şi cu investigaţiile celor două comisii parlamentare asupra aceluiaşi subiect. De parcă ştirea primirii celor doi nu era suficientă pentru a turna şi mai mult gaz pe foc, Kremlinul a provocat noi probleme lui Trump dând publicităţii fotografii ale primirii de miercuri, în care poate fi văzut un preşedinte surâzător în timp ce strânge mâna ministrului Lavrov, ambii urmăriţi cu o vizibilă satisfacţie de Kisliak sau în care cei trei sunt foarte degajaţi şi zâmbesc satisfăcuţi.

Mai mult, faptul că ambasadorul Kisliak a fost fotografiat în Biroul Oval, iar acest lucru a devenit public datorită Kremlinului, a accentuat furia unor cercuri politice americane, care ştiau despre contactele acestuia cu unii dintre apropiaţii lui Trump, bănuiţi de culuziune cu oficiali ruşi.
Exact asta mai lipsea, aşadar, în actuala furtună internă americană, primirea respectivă şi gestul Moscovei fiind percepute ca o lovitură diplomatică a Kremlinului bine dată, ea fiind consemnată la doar câteva luni după ce Administraţia Obama adoptase o serie de sancţiuni împotriva Rusiei pentru presupuse ingerinţe în alegerile prezidenţiale de la 8 noiembrie 2016, soldate cu victoria prevăzută de foarte puţini a lui Donald Trump.
« Diplomaţi experimentaţi se întrebau, joi, ce motive l-au determinat pe preşedinte ca să acepte să primească cei doi demnitari ruşi, o onoare obişnuită rezervată doar şefilor de stat, cu atât mai mult cu cât ei sunt în centrul unui vast scandal politic declanşat în Statele Unite », scria, ieri seara, agenţia France Presse într-un comentariu legat de fotografiile amintite. Foarte mulţi observatori străini susţin că, prin difuzarea acestor imagini, Moscova a repurtat o victorie diplomatică, iar Casa Albă a fost manipulată. Totuşi,Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt a MAE rus, a scris pe pagina sa de Facebook că « partea americană nu a cerut să nu se dea publicităţii aceste fotografii. »

În ce-o priveşte, Casa Albă se ţine ţare şi cu apul sus, Sarah Huckabee Sanders, purtătoarea sa de cuvânt, a criticat vehement pe cei care critică primirea respectivă, adăugând că « este normal ca el ( preşedintele Trump-n.n.) să-l întâlnească pe ministrul rus de Externe ». Cu toate acestea, la Washington, chiar la Casa Albă, unele persoane ar fi opinat în cadru privat că Moscova a abuzat de încrederea părţii americane. Tot ele cred că preşedintele Putin este cel care ar fi reclamat această reciprocitate, dat fiind că şi el l-a primit la Kremlin pe secretarul de Stat american Rex Tillerson, când venise la Moscova imediat după ce Trump a ordonat atacul cu rachete americane asupra Siriei.
Oricum, ştiri convergente susţin că imediat după ce s-a aflat că Moscova a dat publicităţii pozele respective, gestul a stârnit furia Casei Albe şi că există doi demnitari americani care declară că nu au fost preveniţi în legătură cu acest lucru. Unul dintre ei este amiralul Mike Rogers, directorul serviciului de ascultări şi de spionaj al Agenţiei Naţionale de Securitate- NSA- care, în cadrul unei audieri din Congres, a spus că nu a fost consultat în legătură cu un eventual risc de cyber-intruziune sau de piratare a comunicaţiilor legată de această primire din Biroul Oval şi că ştie că nici NSA nu a fost consultată pe această temă.
Revenind la demiterea lui Comey, agenţiile de ştiri scriu că, în istoria de 109 de ani a FBI,doar directorul William Sessions a mai fost demis, în iulie 1993, de preşedintele Bill Clinton, iar un alt preşedinte, Richard Nixon, procedase la fel pe 20 octombrie 1973 cu judecătorul Archibald Cox, care investiga în cazul spionajului politic de la sediul Partidului Democrat din imobilul Watergate din Washington.

Episodul este cunoscut sub numele «Masacrul de sâmbătă seara», dat fiind că ministrul de atunci al Justiţiei, Elliot Richardson, şi adjunctul lui, William Ruckelshaus, au refuzat să-l îndepărteze pe Cox, preferând să demisioneze. A fost un moment central din scandalul respectiv, soldat cu demisia lui Nixon, de unde şi apropierea de azi, dat fiind că unii ziarişti americani şi europeni cred că asistăm la o nouă afacere Watergate.