Casa mea nu e aici

Adresa mea oricui o dau cu placere;
O strada, un numar, un loc în oraş;
O casa modesta cu multe unghere,
O curte cu flori, şi un dulce salaş.

Dar alta-i adresa, v-aş spune de-ndata:
Pe strada durerii noi azi locuim,
O casa de visuri, din lut ridicata,
Cu geamuri deschise spre Ierusalim.

Sunt în şantier, reparaţii totale,
Şi Şef de lucrari este Domnul Isus..
Se toarna chesoane, se sapa canale,
In Casa Iubirii sunt jertfe de-adus.

Adresa mea-i numai casuţa poştala;
E doar camuflaj, eu aici sunt hoinar
In cer, lânga Domnul, e-adresa reala;
Aici domiciliul e doar temporar.

Cândva la adresa aceasta din vale,
Va fi un afiş anunţând c-am plecat:
„S-a dus, s-a mutat în domenii regale.
Din casa cea veche, s-a dus la palat!”
(autor necunoscut)

(via Resurse Crestine- autor este notata marta Bergheaua, dar sub poezie scrie autor necunoscut)