Mihai Anghel (Cerealcom Dolj), unul dintre marii producători agricoli ai țării noastre, întocmește pentru Cotidianul o radiografie riguroasă a pierderilor suferite de pe urma războiului din Ucraina.

Se confirmă: România va primi de la UE cei mai puțini bani pentru compensații

Radiografia realizată de Mihai Anghel pleacă de la anunțul Comisiei Europene de a a sprijini cu fonduri fermierii din Polonia, România şi Bulgaria.

„Primele Propuneri ale Comisiei Europene sunt:

• 30 mil. € pentru Polonia
• 16 mil. € pentru Bulgaria
• 10 mil. € pentru România

Nu voi comenta Polonia. Voi comenta despre România și Bulgaria.

Prin localizarea ei în imediata proximitate a Ucrainei, România este cea mai afectată:

1. Datorită prețurilor scăzute și în scădere continuă, pe măsură ce situația conflictuală din Ucraina nu a avut o evolutie în sensul diminuarii ei,

Producatorii romani au fost în imposibilitatea de a-și valorifica produsele aflate într-o concurență total neloială cu cerealele din Ucraina.

Prețurile la grâu, de exemplu, au scăzut de la 1800 RON/To la 1000 RON/To – deci o depreciere de cca. 800RON/To, respectiv cca. 175 USD/ To minim, din mai-iunie 2022 până în prezent.

Prețurile la porumb au evoluat similar.

Prețurile la floarea soarelui au scăzut de la 4000 RON/To la 2000 RON/ To, deci cca. 500 USD/To.

Scaderea prețurilor este unul dintre efectele care nu permit comercializarea cerealelor românești.

1. Al doilea element care influențează semnificativ (reduce semnificativ) capacitatea ca producătorii de cereale să-și vândă produsele este creșterea exponențială a prețului transportului de cereale.

Apariția cantităților de cereale din Ucraina disponibile a fi transportate sub toate modurile (rutier, feroviar, naval) spre portul Constanța în general, de la granița terestră de nord si de est a României cu Ucraina, au determinat creșteri exponențiale a prețului transporturilor de cereale.

De exemplu: dacă înainte de 24 februarie, transportul unei tone de cereale de la Reni (Ucraina), pana la Constanța, pe Dunăre în amonte și pe Canalul Dunăre – Marea Neagră costa 5 €/to, acesta a ajuns în lunile mai-iunie la cca. 125 €/To !!!; în momentul de față a scăzut la cca. 50 €/To.

Triplări de preturi au fost înregistrate și pentru transporturile feroviare.

1. Concentrarea de mijloace de transport spre granița de N și E a României a provocat o lipsă acută de capacitate de transport feroviar și naval în primul rând, în zona de sud a României, care, după cum e bine știut, e principalul grânar (zona de producție de cereale) din România.

1. Cantități masive de cereale din Ucraina au determinat creșteri majore ale tarifelor de operare portuară ale puținilor operatori portuari din România, alții decât multinaționalele care și-au operat cu prioritate cerealele pe care le aveau de scos din Ucraina.

1. Primii operatori de grâu (mori de panificație), porumb (FNC-uri pentru puținele animale care au mai rămas), fabrici de ulei au cumparat/s-au aprovizionat în special cu materie primă din Ucraina.

Cantitățile de cereale pe care le-au achiziționat din România au fost reduse, în medie, la cel mult 30% din cât cumpărau în mod normal de pe piața internă.

1. Situația tensionată de la Marea Neagră a dus la majorarea semnificativă a riscului și implicit la creșterea costurilor de transport maritim.

1. Toate acestea au condus la situația ca cerealele românești să fie vândute doar într-o proporție de maxim 50% din producția anului precedent. Și asta, în condițiile în care seceta instalată în România începând cu anul 2018 (nimeni nu a vorbit de asta, Daea bate câmpii și spune că seceta lovește pe sărite) a fost de 50% față de un an normal.

Deci, am exportat nu mai mult de 30% maxim decât am fi putut exporta într-un an normal.

1. Marea majoritate a producătorilor agricoli au încă stocuri semnificative de cereale, în condițiile în care producția lor din anul precedent a fost, așa cum spuneam, de 50% față de producția dintr-un an normal.

Daea și banii UE puțini pentru fermieri – Ce-i de făcut

P.S. 1 Producția/Recolta anului 2022 a fost realizată cu îngrășăminte al căror preț a crescut de trei ori.

Producția anului 2023 se realizează, cu îngrășăminte de trei ori mai scumpe decât înainte de război și cu motorină la preț dublu.

La actualele preturi de valorificare a cerealelor, fiecare producător de cereale din România înregistrează o pierdere de cel putin 50 €/ To de cereale produsa.

Înmulțind cu o cantitate de 6 tone/ha, rezultă că, la actualele prețuri, toți producătorii de cereale din România vor înregistra o pierdere minimă de cel puțin 300 €/ha.

Înmulțind 300 €/ ha cu 10.000.000 ha de teren arabil, pierderea înregistrată va fi pentru producția anului 2023 de cel putin 300 € x 10.000.000 ha = 3.000.000.000 €.

P.S. 2 Acum, mă întorc la cele 10 mil. € pe care are de gand UE să le aloce agricultorilor din România și compar cele 10 mil. € cu cel puțin 3.000.000.000 € care a fost pierderea minimă și stau și mă întreb dacă cei care au cerut/au propus acest „ajutor” au o minimă cunoștință a realității din agricultură.

P.S. 3 În altă ordine de idei, nu pot să nu remarc suma mai mare acordată Bulgariei comparativ cu România, în condițiile în care Bulgaria are o suprafață arabilă de cel puțin 4 ori mai mică decât România, iar influența cerealelor din Ucraina a fost cu totul indirectă.

Pe cine dă vina Iohannis în cazul compensațiilor către fermieri de la UE

Cotidianul RO