Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marţi că suspendarea de către Rusia a participării la Tratatul Noul START sau START III, ultimul tratat de dezarmare nucleară încă în vigoare între Rusia şi SUA, înseamnă „destructurarea” întregii arhitecturi asupra controlului armamentelor, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
„Regret decizia anunţată de Rusia astăzi de a suspenda participarea sa la tratatul Noul Start”, a spus Stoltenberg la o conferinţă de presă la sediul NATO din Bruxelles, după ce mai devreme preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, în discursul adresat parlamentului, că Rusia îşi suspendă participarea la tratatul New START (Noul START, Tratatul privind reducerea armelor nucleare strategice) cu Statele Unite, ce limitează arsenalele nucleare strategice ale celor două părţi.

„În ultimii ani, Rusia a încălcat şi a ieşit din acorduri esenţiale privind controlul armamentelor (…) Odată cu decizia de astăzi asupra Noului START, întreaga arhitectură asupra controlului armamentelor a fost destructurată”, a indicat secretarul general al NATO. „Încurajez cu tărie Rusia să-şi reconsidere decizia şi să respecte acordurile existente”, a adăugat el.

„Nimeni nu atacă Rusia. Rusia este agresorul, Ucraina este victima agresiunii”, a mai spus Stoltenberg, vorbind alături de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi de ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, după ce preşedintele Putin declarase că Occidentul caută prin conflictul din Ucraina să „termine” Rusia.

Pe de altă parte, Jens Stoltenberg s-a declarat „din ce în ce mai îngrijorat” de un posibil ajutor militar al Chinei pentru Rusia pentru a o susţine pe aceasta în campania militară în Ucraina.

Referindu-se la aceasta, Josep Borrell a spus că încă nu există probe despre un asemenea ajutor, dar „trebuie să rămânem vigilenţi”, menţionând de asemenea că a primit din partea celui mai înalt responsabil al diplomaţiei chineze, Wang Yi, asigurări că Beijingul nu va livra arme Moscovei.

Cât despre ajutorul militar occidental oferit Ucrainei, Stoltenberg a promis că NATO va ajuta această ţară să-şi stabilească un sistem „eficient” de achiziţii de armament pentru a lupta împotriva Rusiei. În cadrul acestui demers, Alianţa va organiza o întâlnire cu experţi în achiziţii militare din Ucraina şi Uniunea Europeană astfel încât Kievul să primească „armele de care are nevoie”. „Trebuie să-i dăm Ucrainei ce-i trebuie pentru a învinge”, înainte ca Rusia să poată lua iniţiativa pe câmpul de luptă, a insistat Stoltenberg.

„La un an după invazia rusă, nu vedem semnale că preşedintele Putin s-ar pregăti pentru pace. Dimpotrivă, aşa cum a spus clar astăzi, se pregăteşte pentru mai mult război”, a justificat Jens Stoltenberg intensificarea transferului de arme occidentale către Ucraina, care intenţionează să pornească o contraofensivă împotriva trupelor ruse şi exclude orice negocieri cu Moscova atât timp cât aceasta nu-şi retrage complet armata de pe teritoriul ucrainean, inclusiv din Crimeea.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a apreciat marţi, la Atena, drept ”foarte dezamăgitoare şi iresponsabilă” decizia Rusiei de a-şi suspenda participarea la tratatul Noul START (Tratatul privind reducerea armelor nucleare strategice) cu Statele Unite, care limitează arsenalele nucleare strategice ale celor două părţi, informează AFP.

„Anunţarea de către Rusia că îşi suspendă participarea la New START este foarte dezamăgitoare şi iresponsabilă. Însă, în mod evident, noi rămânem gata să discutăm în orice moment asupra limitării de arme strategice cu Rusia, indiferent de tot ce se întâmplă în lume sau în relaţiile noastre”, a spus Blinken în faţa câtorva jurnalişti la ambasada SUA la Atena.

„Vom supraveghea atent ca să vedem ce face Rusia în mod real”, a adăugat secretarul de stat american.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat mai devreme marţi că Rusia îşi suspendă participarea la tratatul ruso-american Noul START asupra dezarmării nucleare, agravând ruptura cu Occidentul, pe care îl acuză că a provocat o escaladare a conflictului în Ucraina.

Vladimir Putin le-a cerut de asemenea autorităţilor ruse să fie „gata pentru teste cu arme nucleare” dacă Washingtonul va efectua astfel de teste primul.

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, a denunţat la rândul său „absurditatea” discursului lui Putin.

„Nimeni nu atacă Rusia. Există un fel de absurditate în ideea că Rusia era sub o formă de ameninţare militară din partea Ucrainei sau a oricui altcineva”, a declarat reporterilor Sullivan.

În avanpremiera discursului preşedintelui american Joe Biden, programat marţi pentru ora 16:30 GMT de la Castelul Regal din Varşovia, Sullivan a declarat că el „nu va schiţa niciun fel de plan pentru a pune capăt războiului, pe cale diplomatică”.

Mai degrabă, el se va concentra pe lecţia mai largă ce trebuie învăţată din războiul din Ucraina, în ceea ce consideră ca un „punct de inflexiune” într-o luptă globală între democraţii şi regimurile autocratice.

„Deci, remarcile sale se vor referi în mod specific la conflictul din Ucraina, dar, desigur, va vorbi şi despre lupta mai largă care se desfăşoară între (pe de o parte) agresorii ce încearcă să distrugă principiile fundamentale şi (pe de altă parte) democraţiile care se unesc pentru a încerca să facă să fie respectate” aceste principii.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat marţi că principalul scop al Rusiei este de a se asigura că va continua să fie respectată paritatea nucleară cu Statele Unite ale Americii, au relatat agenţiile de presă ruse citate de Reuters.

Peskov a făcut aceste precizări la câteva ore după ce preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia îşi va suspenda participarea la noul tratat START de control al armamentului nuclear, care limitează numărul de focoase nucleare ce pot fi desfăşurate atât de Rusia, cât şi de SUA.

„Principalul scop al preşedintelui şi al ţării noastre este de a asigura că paritatea nucleară continuă”, a spus Peskov, citat de TASS, într-un interviu acordat agenţiilor de presă publice ruse în urma discursului lui Putin în faţa camerelor reunite ale parlamentului.

El a mai menţionat că Kremlinul pregăteşte în prezent un document privind suspendarea tratatului de către Rusia şi care urmează apoi să fie ratificat de parlament.

De asemenea, potrivit lui Peskov, Kremlinul va publica în cursul zilelor următoare o nouă versiune a doctrinei de politică externă a Rusiei.

Tratatul Noul START a fost semnat la Praga în 2010, a intrat în vigoare la 5 februarie 2011 şi a fost prelungit în 2021 cu cinci ani, imediat după ce preşedintele american Joe Biden şi-a preluat mandatul. Tratatul limitează arsenalele nucleare ale Statelor Unite şi Rusiei la 800 lansatoare şi 1.550 de focoase de fiecare parte. Ambele părţi au atins aceste limite în 2018.

Rusia are cel mai mare arsenal de arme nucleare din lume, de aproape 6.000 de focoase, potrivit experţilor. Împreună, SUA şi Rusia deţin în jur de 90% din numărul focoaselor nucleare la nivel global, suficiente pentru a distruge planeta de mai multe ori.

Moscova a anunţat deja la începutul lui august că suspendă inspecţiile americane prevăzute la siturile sale militare în cadrul acestui tratat, susţinând că acţionează astfel ca răspuns la piedicile americane puse inspecţiilor ruse în SUA.

Cotidianul RO