Primele nouă luni ale anului 2022 au fost marcate de creșterea rapidă a prețurilor bunurilor de consum pe piețele românești pe fondul factorilor endogeni și exogeni (creșterea cererii agregate și a costurilor de producție, politicile economice expansioniste și importul de inflație), dar și amplificarea unor deficiențe structurale ale economiei autohtone, precum deficitele gemene (balanța comercială cu bunuri și deficitului bugetar), se arată în Raportul pe 2022 al Consiliului Concurenței privind evoluția concurenței în sectoare cheie.

Conform datelor INS, creșterea indicelui prețurilor de consum a fost de 13,1% în luna septembrie 2022, comparativ cu finalul anului 2021. La nivelul grupelor de produse de pe piețele românești, datele indică faptul că bunurile alimentare și cele nealimentare au crescut cel mai mult (cu 16,1%, respectiv 13%) în intervalul decembrie 2021 – septembrie 2022.

Aceste evoluții sunt similare trendului global de ascensiune a prețurilor: datele Eurostat indică o creștere record de 10,9% a indicelui armonizat al prețurilor de consum în septembrie 2022 (față de anul anterior) la nivel european, în timp ce, la nivelul României, acesta a crescut cu 13,4%.

Creșterea prețurilor are la bază patru factori principali ce vor fi analizați pe larg:

1. Creșterea costurilor de producție ale companiilor (dată fiind majorarea semnificativă a cotației materiilor prime pe piețele internaționale);
2. Eliberarea cererii reprimate în perioada pandemică, după ridicarea restricțiilor și creșterea creditării;
3. Politicile publice expansioniste ce au susținut activitatea economică în perioada pandemică, însă care au stimulat presiunile inflaționiste;
4. Majorarea prețurilor bunurilor importate (importul de inflație din țările partenere).

Creșterea costurilor de producție

Prețurile/cotațiile materiilor prime au variat semnificativ în ultimii 2 ani, fiind profund marcate de evoluția ciclurilor macroeconomice determinate de criza economică aferentă pandemiei, de procesul de revenire economică în urma ridicării restricțiilor și, în final, de efectele negative ale războiului din Ucraina.

Pandemia COVID-19 a produs în ultimii 2 ani un șoc major economiei globale, care a afectat semnificativ piețele de mărfuri și a declanșat o volatilitate crescută a cotațiilor materiilor prime. În prima jumătate a anului 2020, prețurile la energie au scăzut cu aproape 60% (în special în ceea ce privește cotațiile barilului de petrol, ca urmare a reducerii drastice a mobilității populației și scăderii cererii din partea agenților industriali), în timp ce prețurile metalelor și alimentelor au scăzut cu 15%, respectiv 10% față de aceeași perioadă din 2019. Din această perspectivă, pandemia a reprezentat un șoc economic în primă fază, cu impact atât asupra cererii, cât și asupra ofertei de mărfuri.

Cererea de mărfuri a revenit însă, pe măsură ce economia globală s-a redresat, în timp ce producția de mărfuri a crescut mai lent, împovărată de perioada de investiții reduse în stocuri și capacități noi de producție, precum și de diverse întreruperi ale aprovizionării, ducând cotațiile principalelor materii prime la niveluri comparabile perioadei prepandemice.

Războiul din Ucraina a provocat însă noi întreruperi pe lanțurile de producție și a condus la creșterea cotațiilor unor mărfuri la niveluri record. Primele efecte ale conflictului s-au făcut vizibile la nivelul piețelor de mărfuri, unde s-au înregistrat creșteri bruște pentru numeroase materii prime cu efect multiplicator în structura prețurilor bunurilor de consum, precum gazele naturale, energia electrică, petrolul, carburanții, dar și unele metale, cum ar fi aluminiul sau cuprul.

Pe fondul îngrijorărilor cu privire la efectele perturbatoare ale războiului asupra ofertei de mărfuri, creșterile prețurilor au fost deosebit de pronunțate pentru mărfurile pentru care Rusia și Ucraina sunt mari exportatori (în special energie, îngrășăminte unele
cereale și metale). Pe fondul acestor evoluții, Banca Mondială estimează că prețurilor majorității mărfurilor vor fi semnificativ mai mari în 2022 decât în 2021 și vor rămâne ridicate pe termen mediu.

Conform datelor Băncii Mondiale prețurile cărbunelui și al gazelor naturale au crescut de la începutul anului 2022, unele valori de referință atingând niveluri record în Europa, în urma declanșării războiului din Ucraina. Creșterea a fost determinată de revenirea consumului, care a crescut mai repede decât producția, în timp ce stocurile de gaze naturale din Europa au scăzut sub media ultimilor ani. Prin urmare, prețurile gazelor naturale în iulie 2022 au fost de aproximativ trei ori mai mari față de nivelul din iulie
2021, în timp ce prețurile cărbunelui sunt aproape dublate, reflectând parțial utilizarea lor ca înlocuitor apropiat al gazelor naturale. În stadiul actual, principalul risc pentru piețele energetice din Europa îl reprezintă prelungirea războiului și perturbarea surselor de import.

De asemenea, cotațiile țițeiului Brent sunt estimate să ajungă în medie la 100$ per baril în 2022 (cel mai ridicat nivel din 2013), pe măsură ce producția crește, conform previziunilor Băncii Mondială, urmând a scădea în jurul valorii de 92 $ per baril în 2023. Aceste evenimente au afectat inclusiv prețurile la pompă din România, fiind înregistrate creșteri bruște și semnificative la nivelul tuturor distribuitorilor de carburanți de pe piață, începând cu luna martie o (creștere similară fiind înregistrată și la nivel european).

Evoluția prețurilor energiei prezintă o influență semnificativă și asupra cotațiilor altor materii prime. Producția de îngrășăminte a fost redusă de prețurile mai mari ale gazelor naturale și cărbunelui, iar prețurile mai mari ale îngrășămintelor au determinat creșterea costurilor pentru culturile alimentarecheie. De asemenea, producția metalelor a fost și ea redusă și din cauza costurilor ridicate ale energiei, generând fluctuații majore ale cotațiilor pe piețele internaționale.

Efectele directe ale creșterii cotațiilor materiilor prime și ale costurilor cu energia la nivel intern pot fi observate în evoluția prețurilor produselor industriale. Conform datelor INS, acestea s-au majorat cu 52,3% în august 2022 față de aceeași lună din anul anterior. La nivelul pieței interne, indicele prețurilor producției industriale a înregistrat un salt de 70,8% în comparație cu luna august a anului trecut, respectiv de 22% în ceea ce privește piața externă.

Pe secțiuni de activitate, în august 2022 față de august 2021, cele mai importante creșteri ale prețurilor producției industriale au fost consemnate în sectorul energetic (creștere cu 158.2%) și în industria extractivă (92,6%). Aceste evoluții au avut impact și asupra industriei prelucrătoare (22,3%) și în ceea ce privește alte utilități (distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare) ale căror tarife/prețuri de producție au crescut cu 19,4%. Aceste evoluții tind să afecteze atât puterea de cumpărare a consumatorilor, prin prisma transferării creșterii costurilor de producție în prețul produselor de la raft, dar și evoluția economiei per ansamblu.

Creșterea cifrei de afaceri în rândul producătorului din industrie, în condițiile stagnării indicelui producției industriale, poate fi rezultatul fie al creșterii prețurilor, astfel încât cifra de afaceri să rămână relativ constantă, deși producția a scăzut în timp, fie o trecere a producției către bunuri cu o valoare adăugată mai ridicată.

Eliberarea cererii reprimate, creșterea creditării și reducerea economisirii

Evoluția cererii reprezintă un factor esențial în rândul mecanismului de formare a prețurilor în economie. Datele pe termen scurt și mediu indică revenirea consumului după scăderile importante din anul 2020 și parțial din 2021. Acest aspect este reflectat și de evoluția contribuției consumului populației la creșterea PIB în trimestrul 2 din 2022 (+5,6% față de T2 2021).

Evoluția cererii pe parcursul anilor 2021 și 2022 a fost susținută inclusiv de îmbunătățirea condițiilor de pe piața muncii. Conform datelor INS, câștigul salarial net mediu lunar a crescut cu 23,3% în perioada ianuarie 2020 – august 2022 (de la 3.189 lei la începutul anului 2020, la 3.933 lei, în luna august 2022) și reducerea ratei șomajului după vârful înregistrat în iarna anului 2020.

De altfel, închiderea temporară a anumitor domenii din economie în timpul pandemiei a permis un nivel al economisirii susținut, așa cum datele privind evoluția depozitelor o arată în perioada ianuarie 2020 – august 2022. Conform datelor Băncii Naționale a României, depozitele la vedere (overnight) și cele la termen au crescut cu 60 miliarde lei în perioada ianuarie 2020-august 2022, de la aproximativ 223 miliarde lei la 283 de miliarde lei în august 2021.

La nivelul depozitelor în lei, datele defalcate la nivelul anului 2022 indică atât tendința consumatorilor de a cheltui din economiile făcute în timpul pandemiei (lucru reflectat de creşterea consumului și stagnarea volumului depozitelor overnight), dar și de preferința românilor înspre alte monede, pe fondul incertitudinilor generate de conflictul din Ucraina și de anticipările consumatorilor cu privire la evoluția inflației pe termen scurt și mediu. Astfel, în timp ce volumul depozitele de tip overnight ale gospodăriilor în lei au scăzut în perioada decembrie 2021 – august 2022 (-9,3%, respectiv -9,25 miliarde lei), cele în alte monede au crescut (pentru euro cu 9,6% sau 6,25 miliarde; iar pentru alte valute cu 22%, respectiv 1,8 miliarde lei). În ceea ce privește volumul depozitelor la termen (cu o scadență mai mică de 2 ani), acestea au înregistrat, de asemenea, evoluții diferite: scăderea depozitelor în euro cu 8% (-3,2 miliarde lei), respectiv o creștere cu 4,9% a depozitelor în lei (3,2 miliarde de lei) și cu 12,6% în cazul altor valute (0,7 miliarde lei), influențate semnificativ de evoluțiile ratelor dobânzii.

Politicile publice expansioniste

Extinderea pandemiei și a măsurilor de protecție publică la nivel global în anul 2020 a creat condițiile întreruperii lanțurilor de producție, creșterea șomajului, scăderea consumului și blocarea activității economice per ansamblu. Date fiind riscurile socio-economice semnificative, guvernele au intervenit prin pachete masive de stimulare a economiilor, ameliorând astfel efectele potențiale ale pandemiei, creând însă condițiile creșterii presiunilor inflaționiste pe termen lung.

De menționat este faptul că cele mai relevante instrumente pe care decidenții de politici economice le au la dispoziție în ceea ce privește influențarea activității economice agregate sunt politica fiscal-bugetară, respectiv politica monetară.

În cazul politicii fiscal-bugetare a României, impactul asupra soldului bugetar a fost semnificativ: deficitul a crescut la aproximativ 10% din PIB la finalul anului 2020 (comparativ cu 4,6% în decembrie 2019), reflectând atât amploarea creșterii cheltuielilor publice, dar și efectele negative asupra veniturilor publice (reducerea acestora pe măsură pe activitatea economică a scăzut). Deficitul bugetar s-a redus treptat pe măsură ce restricțiile de mobilitate și pachetele de stimulare ale economiei au fost eliminate, pe parcursul anului 2021, în timp ce la nivelul anului 2022, datele lunare ale Ministerului de Finanțe indică o evoluție similară anului pre-pandemic (2019).

În ceea ce privește politica monetară, Banca Națională a României (BNR) a scăzut progresiv rata dobânzii de politică monetară pe parcursul perioadei pandemice, menținând un cost scăzut al finanțării pentru companii și consumatori, concomitent cu creșterea masei monetare în sens larg (M3).

Creșterea prețurilor bunurilor importate

Datele privind comerțul exterior reflectă dependența în creștere a României de importul de bunuri pentru completarea consumului autohton. Conform datelor INS, balanța comercială cu bunuri a România s-a amplificat semnificativ în fiecare lună a anului 2022, în timp ce, pe parcursul anului 2022 (perioada ianuarie-august), datele cumulate indică o creștere a exporturile cu 25,1% (până la aproximativ 60,2 miliarde euro) și o creștere a importurile cu 31% (82,2 miliarde euro), comparativ cu aceeași perioadă din 2021. Aceste evoluții au determinat o creștere a deficitului comercial (FOB/CIF) la 22 miliarde de euro în perioada menționată (mai mare cu 7,3 miliarde euro comparativ cu deficitul înregistrat în ianuarie – august 2021). Pe lângă influențele negative pe care aceste evoluții le exercită asupra cursului de schimb (leu/euro, leu/dolar), creșterea importurilor a unor bunuri mai scumpe determină presiuni inflaționiste suplimentare.

http://cotidianul.ro