CINE SUNT VLAHII?!

Postat în Fapt divers
la 20-08-2017 21:36
403 vizualizări

Imaginea este preluată automat împreună cu articolul de pe Octavpelin'sWeblog

E suficientă o scurtă privire în istoria noastră și a regiunii în care trăim, pentru a înțelege un adevăr pe care mulți români preferă să-l ignore, anume acela că vecinii noștri cu care ne-a procopsit istoria și migrațiile popoarelor, nu ne-au înghițit niciodată, ei făcând tot ce le stătea în putință pentru a scăpa de noi.

Au încercat prin toate mijloacele, inclusiv militare, istoria noastră fiind doar un șir continuu de lupte și eforturi pentru a ne păstra limba și neamul.

Iar vecinii noștri, cu excepția unor scurte perioade în care i-am avut aliați de conjunctură pe unii sau pe alții, nu au încetat să nege existența noastră și implicit dreptul nostru istoric de a stăpâni ceea ce ne aparține pe drept, pământul în care ne-am format, am crescut ca neam și ne-am afirmat identitatea națională.

Înconjurați din toate părțile, o insulă latină într-o mare slavă și turanică, această romaninate s-a tot micșorat sub presiuni și lovituri până a ajuns ceea pe care o cunoaștem astăzi.

Nu era de ajuns, trebuia ca și românii ajunși în teritoriile statelor vecine să fie deznaționalizați și asimilați, prin forță și persuasiune sau prin alte mijloace mai subtile.

Mistificarea istoriei este la rang de cinste în panoplia mijloacelor folosite, și este cu atât mai eficientă cu cât nici românii în general nu par să aibă apetență pentru aflarea adevărului. “Mințiți, mințiți, ceva tot va rămâne!” spunea Gobbels punând bazele dezinformării moderne, slogan preluat cu entuziasm și de antiromânii de astăzi.

Una din teoriile la modă, văzând că altele merg mai greu și nu produc efectele scontate pe moment, este cea a dezbinării neamului românesc.

Teorii coform cărora românii, moldovenii, vlahii, poate în curând și ardelenii sau oltenii, sunt popoare dferite și că nu au nici în clin sau în mânecă unii cu alții, mai deosebiți decât românii față de papuași.

Despre teoriile moldovenismului am tot auzit, mai cu seamă în ultima vreme, de când Republica Moldova s-a cam îndreptat șovăielnic spre UE, și vom mai auzi, ”divide et impera” și-a dovedit eficiența în decursul istoriei mondiale.

Cât despre deosebirile inventate între vlahi și români, acestea au fost speculate mai ales de către sârbi și bulgari în încercarea reușită de divizare a minorității românești de pe teritoriile lor. Dar să vedem ce sunt vlahii…

Cum sunt românii altfel decât Vlahii ?

Această denumire provine din denumirea βλάχοι în limba greacă, care a dat şi denumirile de воло́хи în rusă şi oláh în maghiară.

Mai recent a apărut neologismul „Valahi”, un calc lingvistic recent, datorat înmulţirii traducerilor din lucrări în limbi străine (Walachen în germană, Valacchi în italiană, Vlachs sau Wallachians în engleză, Valaques în franceză, Valacos în spaniolă), de către traducători care nu cunoşteau forma românească „Vlahi”.
Vlahi a devenit şi un „endonim” (autodefiniţie) la Meglenoromâni sub forma Vlaşi.

După crearea statului modern român, Vlahi devine denumirea preponderentă a aromânilor, meglenoromânilor şi istroromânilor, pentru a-i deosebi de Români.

Totodată, în domeniul istoriei, denumirea de Vlahi este adesea folosită pentru a-i desemna pe Români înainte, dar şi după apariţia statului modern român.

Vlah sau câte odata Valah este denumirea colectiva pe care a purtat-o populatia romanizată în nordul si sudul Dunarii pâna la linia Jireček

</div>

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat ieri la Chisinau, in prima sa vizita externa dupa realegere, ca nu va semna un tratat care sa redefineasca frontiera dintre cele doua tari fiindca Bucurestiul a recunoscut granitele R. Moldova mostenite de la URSS. Seful statului nu a facut decat sa repuna pe tapet o afirmatie mai veche a sa, potrivit careia semnarea unui tratat de frontiera este „inutila” pentru ca ar face din seful statului roman „un partener al lui Ribbentrop si al lui Molotov”.

Insotit de aproape jumatate din membrii Cabinetului Boc, presedintele Basescu a venit cu proiecte concrete de sprijinire a Republicii Moldova, necesare pentru apropierea de Romania, dar si de UE, care vizeaza „conectarea infrastructurii romanesti” cu cea de peste Prut prin conductele de gaze, liniile de energie electrica si, nu in ultimul rand, caile ferate.

Traian Basescu a sugerat importanta schimbarii liniilor de cale ferata moldovene cu unele cu ecartament mai mic care sa faciliteze legatura Chisinaului cu Romania.

</div>

Valeriu Prohnitchi, directorul executiv al Centrului analitic –>

Expert-Grup din Republica Moldova, sustine ca „ecartamentul sovietic al cailor ferate (distanta mai mare dintre sine fata de standardul din restul Europei – n.r.) incuie Moldova in spatiul comercial<a id=”anchorbbtBubble202″ href=”void(0)”> </a>estic” si „determina de care parte se orienteaza sistemul economic”. Potrivit presedintelui, primul proiect care urmeaza sa fie finalizat pana la sfarsitul anului 2010 este insa linia electrica de 110kV Falciu-Gotesti. Seful statului roman a promis simplificarea si mai mult a procedurilor de redobandire a cetateniei, precum si infiintarea unei agentii speciale pentru acordarea cetateniei romane celor care si-au pierdut-o. 
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, s-a aflat ieri la Chisinau, unde a facut in mod simbolic prima sa vizita oficiala de la obtinerea celui de-al doilea mandat ca sef al statului. Insotit de aproape jumatate din membrii Cabinetului Boc, presedintele Basescu a venit cu proiecte concrete de sprijinire a Republicii Moldova, necesare pentru apropierea de Romania, dar si de UE. Presedintele roman a subliniat importanta „conectarii infrastructurilor romanesti” la cele moldovenesti pe doua paliere: infrastructura energetica, de la gaze la energie electrica, si, nu in ultimul rand, caile ferate. Primul proiect care ar urma sa fie terminat pana la finele anului 2010 este, potrivit presedintelui Romaniei, „linia electrica de 110 kV Falciu-Gotesti”, care e deja gata pe teritoriul Romaniei. Mai mult, seful statului i-a spus omologului sau moldovean, Mihai Ghimpu, ca Bucurestiul va plati costurile de conectare a sistemelor energetice ale celor doua tari.
Mai mult, Romania s-a obligat sa obtina 30 milioane euro din fonduri europene, necesare construirii liniei electrice de 400 kV Suceava-Balti, care in prezent este la stadiul avizului de mediu. Un alt proiect important pe care Romania ar vrea sa-l realizeze este interconectarea sistemului de transport gaze Dochia-Ungheni-Iasi, astfel incat sistemul de transport de gaze al Romaniei sa fie cuplat cu cel al Republicii Moldova, iar cei de peste Prut sa nu mai fie dependenti doar de gazul rusesc.
Mai mult, seful statului roman trimite semnale importante Republicii Moldova in legatura cu ajutorul concret pe care vrea sa i-l ofere, iar la Chisinau a fost insotit de cei mai importanti ministri ai Cabinetului Boc: ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, ministrul Economiei, Adriean Videanu, ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, ministrul Dezvoltarii Regionale si Tursmului<a id=”anchorbbtBubble542″ href=”void(0)”> </a>, Elena Udrea, si ministrul de Externe, Teodor Baconschi. Primul pas concret a fost facut chiar ieri, cand Romania a promis statului de peste Prut un credit nerambursabil de 100 milioane euro, acordat pe parcursul a patru ani si destinat proiectelor de infrastructura in educatie si celor locale. 
 
In acelasi sens, primarul orasului Chisinau, Dorin Chirtoaca, spunea, la sarbatorirea a 151 de ani de la Unirea Principatelor, ca „idealul unitatii nationale” il reprezinta ” conductele de gaz si retelele electrice intre cele doua maluri ale Prutului, pentru o existenta pe termen mediu si lung autonoma si independenta a romanilor in aceasta parte a Europei”. In al doilea rand, „o linie de cale ferata cu ecartament european intre Chisinau si Iasi, pentru deschiderea catre Europa”, iar apoi „investitiile directe in Republica Moldova, pentru dezvoltarea acestei regiuni si integrarea in spatiul informational european a Republicii Moldova”.
Valeriu Prohnitchi, directorul executiv al Centrului analitic Expert-Grup din Republica Moldova, ne-a spus ca principalele probleme in care Bucurestiul ar putea sa ajute Chisinaul sunt securitatea energetica si domeniul transporturilor. In opinia analistului, sunt necesare „o integrare mai buna in retelele electrice si o conectare in reteaua de gaze”, astfel incat sa circule si dinspre Romania<a id=”anchorbbtBubble740″ href=”void(0)”> </a>spre Republica Moldova, nu numai invers.
 Apoi, Valeriu Prohnitchi argumenteaza ca ar putea fi o colaborare mai buna in ceea ce priveste transpotul feroviar, deoarece „ecartamentul sovietic al cailor ferate incuie Moldova in spatiul comercial estic” si „determina de care parte se orienteaza sistemul economic”. 
 Pentru dublarea celor doua linii de cale ferata, Chisinau-Iasi si cea din zona sudica, ar fi nevoie, in opinia expertului, de 100 milioane euro. si economistul Daniel Daianu este de parere ca, „pentru o mai buna sprijinire a integrarii Republicii Moldova in UE, Romania trebuie sa sustina legaturile infrastructurale – drumuri si o cale ferata mai bune”, fapt care se poate realiza prin Politica de Vecinatate a UE sau prin asigurarea unor imprumuturi si a tehnologiei din partea Romaniei. In plus<a id=”anchorbbtBubble866″ href=”void(0)”> </a>, Daniel Daianu crede ca ar mai fi nevoie si de stimularea investitiilor dincolo de Prut, pentru ca distributia industriala este concentrata in Transnistria si ar trebui creata o retea in toata Moldova. 
Valeriu Prohnitchi spune ca, pe langa aceste proiecte importante, Romania ar mai putea ajuta Moldova si prin crearea unei infrastructuri comune la frontiera, care ar fluidiza traficul vamal. 
 » Crearea agentiei de cetatenie 
Presedintele Traian Basescu a anuntat ieri, dupa intalnirea cu omologul sau, ca Guvernul roman va emite vineri o ordonanta de urgenta prin care va fi infiintata o agentie speciala pentru acordarea cetateniei romane pentru cei care si-au pierdut-o. seful statului a mai spus ca sediul agentiei va fi la Bucuresti, dar ca aceasta va avea si cinci unitati teritoriale la Iasi, Galati, Suceava, Cluj si Timisoara. 
Pe de alta parte, Traian Basescu a mai spus ca Romania nu va semna niciodata un 
tratat care sa redefineasca frontiera dintre cele doua tari, intrucat Bucurestiul a recunoscut frontierele Republicii Moldova mostenite de la URSS. seful statului a precizat ca, in aceste conditii, Romania este de acord sa incheie un acord care sa stabileasca „regimul frontierei”.
Romania libera.ro
</div>
” data-medium-file=”” data-large-file=”” />(Jireček Line). Linia Jireček este o linie imaginară din Balcani, despărţind zonele de influenţă ale limbilor latină (în nord) şi greacă (în sud). Porneşte din apropiere de oraşul Laçi din Albania de astăzi către Serdica (astăzi Sofia-Bulgaria) şi apoi urmează Munţii Balcani către Marea Neagră.

Trasarea acestei linii s-a bazat pe descoperirile arheologice: majoritatea inscripţiilor descoperite la nord de linie erau scrise în latină, iar majoritatea inscripţiilor din sud erau în greacă.

Această linie este importantă pentru stabilirea locului unde s-au format popoarele balcanice.

De asemenea, ajută la clarificarea formării şi originii poporului român, deoarece este considerat improbabil ca un popor latin să se fi format la sud de ea.

A fost folosită pentru prima oară de un istoric ceh, Konstantin Jireček în 1911 într-o istorie a popoarelor slave.

Cuvântul Vlah este de origine germanică: e vorba de forma “Walha” cu care vechii germani îşi denumeau vecinii celtici, probabil derivata din numele unui trib cunoscut de romani ca Volcae (Iulius Cezar), iar de greci ca “Ouólkai” (Strabon şi Ptolemeu).

Această folosire este încă păstrată în limba engleză – Welsh. Originea numelui tribului pare să fie aceeaşi cu nemţescul “volk” sau englezescul “folk“.

În Transilvania, saşii îi numeau în trecut pe români “Blochen” sau “Blechen“. De la slavi, cuvântul a trecut şi la alte popoare: la unguri (“olah“) şi la greci (“vlachoi“) şi a fost folosit pentru toate popoarele latine din Balcani.

El a căpătat şi un al doilea înţeles, acela de “cioban”, după ocupaţia multor vlahi din Grecia şi Serbia.

În Albania s-a întâmplat invers, çoban a ajuns să însemne “vlah“. Cuvântul “valach” în Transilvania a fost mult timp întrebuinţat cu sensul de iobag şi era considerat de români ca un nume de batjocură.

Din această cauză, Adunarea Naţională de pe Câmpia Libertăţii a decis ca “naţiunea română să pretindă ca în toate actele oficiale să fie numită cu adevăratul ei nume”.

În actul de la 5 mai 1848 al împăratului Ferdinand s-a întrebuinţat pentru ultima dată în mod oficial denumirea de “valach“, iar de la 1868 legislaţia ungurească a acceptat de asemenea numele de “român”. În actele oficiale s-a întrebuinţat însă tot mai des numele de “olah“.

Din punctul meu de vedere, Vlahii reprezinta populatia geto-daca si alte componente ale triburilor tracice in general, care au fost romanizate pe teritoriile de la nord si sud de Dunare.

Acesti Vlahi reprezinta unul din cele mai importante elemente al etnogenezei poporului Roman.

Denumirea de Vlah a fost aplicata populatiilor numite de noi astazi : români, aromâni, meglenoromâni şi istroromâni.

Traian Basescu a sugerat importanta schimbarii liniilor de cale ferata moldovene cu unele cu ecartament mai mic care sa faciliteze legatura Chisinaului cu Romania.

</div>

Valeriu Prohnitchi, directorul executiv al Centrului analitic Expert-Grup din Republica Moldova, sustine ca „ecartamentul sovietic al cailor ferate (distanta mai mare dintre sine fata de standardul din restul Europei – n.r.) incuie Moldova in spatiul comercial estic” si „determina de care parte se orienteaza sistemul economic”. Potrivit presedintelui, primul proiect care urmeaza sa fie finalizat pana la sfarsitul anului 2010 este insa linia electrica de 110kV Falciu-Gotesti.

// // </div>

Home » International » Europa » Ghimpu către Băsescu: „Sunteți omul de suflet al multor români din R. Moldova”

Ghimpu către Băsescu: „Sunteți omul de suflet al multor români din R. Moldova”

27 Ian 2010 | 0 comentarii | 537 vizualizari

Rating:

</div>

3 voturi

</div>
// <a name=”media”></a>
<ul>
<li><img src=”/images/custom/foto_16x16.png” alt=”” /> <a href=”/foto/traian_basescu_si_mihai_ghimpu-31891.html”>foto(1)</a></li>
</ul>

Traian Băsescu a ajuns la Chişinău unde a avut o întrevedere cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu.

27 Ian 2010 <a href=”/foto/traian_basescu_si_mihai_ghimpu-31891.html”>Traian Basescu si Mihai Ghimpu</a></div>
</div>
</div>
<a href=”void(0);”><img src=”images/gallery_right.gif” alt=”” /></a></div>

</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
Seful statului roman a promis simplificarea si mai mult a procedurilor de redobandire a cetateniei, precum si infiintarea unei agentii speciale pentru acordarea cetateniei romane celor care si-au pierdut-o. 
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, s-a aflat ieri la Chisinau, unde a facut in mod simbolic prima sa vizita oficiala de la obtinerea celui de-al doilea mandat ca sef al statului. Insotit de aproape jumatate din membrii Cabinetului Boc, presedintele Basescu a venit cu proiecte concrete de sprijinire a Republicii Moldova, necesare pentru apropierea de Romania, dar si de UE. Presedintele roman a subliniat importanta „conectarii infrastructurilor romanesti” la cele moldovenesti pe doua paliere: infrastructura energetica, de la gaze la energie electrica, si, nu in ultimul rand, caile ferate. Primul proiect care ar urma sa fie terminat pana la finele anului 2010 este, potrivit presedintelui Romaniei, „linia electrica de 110 kV Falciu-Gotesti”, care e deja gata pe teritoriul Romaniei. Mai mult, seful statului i-a spus omologului sau moldovean, Mihai Ghimpu, ca Bucurestiul va plati costurile de conectare a sistemelor energetice ale celor doua tari.
Mai mult, Romania s-a obligat sa obtina 30 milioane euro din fonduri europene, necesare construirii liniei electrice de 400 kV Suceava-Balti, care in prezent este la stadiul avizului de mediu. Un alt proiect important pe care Romania ar vrea sa-l realizeze este interconectarea sistemului de transport gaze Dochia-Ungheni-Iasi, astfel incat sistemul de transport de gaze al Romaniei sa fie cuplat cu cel al Republicii Moldova, iar cei de peste Prut sa nu mai fie dependenti doar de gazul rusesc.
Mai mult, seful statului roman trimite semnale importante Republicii Moldova in legatura cu ajutorul concret pe care vrea sa i-l ofere, iar la Chisinau a fost insotit de cei mai importanti ministri ai Cabinetului Boc: ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, ministrul Economiei, Adriean Videanu, ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, ministrul Dezvoltarii Regionale si Tursmului<a id=”anchorbbtBubble542″ href=”void(0)”> </a>, Elena Udrea, si ministrul de Externe, Teodor Baconschi. Primul pas concret a fost facut chiar ieri, cand Romania a promis statului de peste Prut un credit nerambursabil de 100 milioane euro, acordat pe parcursul a patru ani si destinat proiectelor de infrastructura in educatie si celor locale. 
 
In acelasi sens, primarul orasului Chisinau, Dorin Chirtoaca, spunea, la sarbatorirea a 151 de ani de la Unirea Principatelor, ca „idealul unitatii nationale” il reprezinta ” conductele de gaz si retelele electrice intre cele doua maluri ale Prutului, pentru o existenta pe termen mediu si lung autonoma si independenta a romanilor in aceasta parte a Europei”. In al doilea rand, „o linie de cale ferata cu ecartament european intre Chisinau si Iasi, pentru deschiderea catre Europa”, iar apoi „investitiile directe in Republica Moldova, pentru dezvoltarea acestei regiuni si integrarea in spatiul informational european a Republicii Moldova”.
Valeriu Prohnitchi, directorul executiv al Centrului analitic Expert-Grup din Republica Moldova, ne-a spus ca principalele probleme in care Bucurestiul ar putea sa ajute Chisinaul sunt securitatea energetica si domeniul transporturilor. In opinia analistului, sunt necesare „o integrare mai buna in retelele electrice si o conectare in reteaua de gaze”, astfel incat sa circule si dinspre Romania<a id=”anchorbbtBubble740″ href=”void(0)”> </a>spre Republica Moldova, nu numai invers.
 Apoi, Valeriu Prohnitchi argumenteaza ca ar putea fi o colaborare mai buna in ceea ce priveste transpotul feroviar, deoarece „ecartamentul sovietic al cailor ferate incuie Moldova in spatiul comercial estic” si „determina de care parte se orienteaza sistemul economic”. 
 Pentru dublarea celor doua linii de cale ferata, Chisinau-Iasi si cea din zona sudica, ar fi nevoie, in opinia expertului, de 100 milioane euro. si economistul Daniel Daianu este de parere ca, „pentru o mai buna sprijinire a integrarii Republicii Moldova in UE, Romania trebuie sa sustina legaturile infrastructurale – drumuri si o cale ferata mai bune”, fapt care se poate realiza prin Politica de Vecinatate a UE sau prin asigurarea unor imprumuturi si a tehnologiei din partea Romaniei. In plus<a id=”anchorbbtBubble866″ href=”void(0)”> </a>, Daniel Daianu crede ca ar mai fi nevoie si de stimularea investitiilor dincolo de Prut, pentru ca distributia industriala este concentrata in Transnistria si ar trebui creata o retea in toata Moldova. 
Valeriu Prohnitchi spune ca, pe langa aceste proiecte importante, Romania ar mai putea ajuta Moldova si prin crearea unei infrastructuri comune la frontiera, care ar fluidiza traficul vamal. 
 » Crearea agentiei de cetatenie 
Presedintele Traian Basescu a anuntat ieri, dupa intalnirea cu omologul sau, ca Guvernul roman va emite vineri o ordonanta de urgenta prin care va fi infiintata o agentie speciala pentru acordarea cetateniei romane pentru cei care si-au pierdut-o. seful statului a mai spus ca sediul agentiei va fi la Bucuresti, dar ca aceasta va avea si cinci unitati teritoriale la Iasi, Galati, Suceava, Cluj si Timisoara. 
Pe de alta parte, Traian Basescu a mai spus ca Romania nu va semna niciodata un 
tratat care sa redefineasca frontiera dintre cele doua tari, intrucat Bucurestiul a recunoscut frontierele Republicii Moldova mostenite de la URSS. seful statului a precizat ca, in aceste conditii, Romania este de acord sa incheie un acord care sa stabileasca „regimul frontierei”.
Romania libera.ro
</div>
” data-medium-file=”” data-large-file=”” />“Vlahii” apar cu acest etnonim în izvoare, cel mai frecvent în cele bizantine.„Vatra străromână” a Vlahilor este controversată, fiindcă sursele nu-i menţionează sub acest nume între romanizarea Traco-Geto-Dacilor şi apariţia cuvântului βλάχοι în scrierile cronicarului grec Ioan Skiliţes din anul 976, apoi în „Compendiul” cronicarului bizantin Ghiorghios Kedrenos din sec. XI.

Ulterior denumirea „Vlahi” se răspândeşte în documentele istorice europene din Evul Mediu sub diferite forme : Walachen(germ.), valaques (fr.), vlachs sau wallachians (engl.), velascos sau valacos (sp.), velaci sau valacchi (ital.), volohi sauWłochy (rus., pol.), vlasi (serb., bulg.), oláhok sau vláchok (magh.), vláhoi (neogr.), iflaklar (turc.) şi variante (moshovlahi, kuţovlahi, mavrovlahi sau morlahi…).

Anterior, Theofilact din Simocatta, în Istoriile sale din 587, şi Theophanes Spovednicul (Theophanes Confessor), în Cronografia sa din jurul anului 800, menţionaseră prezenţa populaţiilor romanice din Balcani, însă nu au folosit etnonimul “vlahi“.

Prezenţa protoromânilor (vlahi) este atestată în 1094, când, cu ocazia unei campanii cumane împotriva Constantinopolului, “vlahul” Pudilă l-a înştiinţat pe împărat despre incursiunea inamică.

Cronica lui Nestor, o istorie a Rusiei Kievene de pe la 850 până la anul 1110, scrisă prin anul 1113 la Kiev, considerată una dintre sursele fundamentale folosite pentru interpretarea istoriei timpurii a slavilor răsăriteni, mentionează că în secolul al X-lea „maghiarii au alungat pe vlahi (românii din Panonia şi Carpaţi) şi le-au luat pământurile”

Vlahii sunt menţionaţi şi cu ocazia unei bătălii care a avut loc pe Râul Alta în apropiere de Kiev în anul 1019,cînd au participat la războiul civil pentru conducerea Kievului luând partea unui principe local.

**În tabăra opusă vlahilor erau varegii (vikingii) care au consemnat mai prezenţa vlahilor în bătălie sub denumirea „Blokumenn”**

Potrivit împărătesei cronicare bizantine, Anei Comnena, românii i-au călăuzit pe cumani prin trecătorile munţilor Balcani.

În 1166, împăratul Manuel I Comnenul a recrutat dintre români o oaste pentru a lupta împotriva ungurilor.

O creştere a darilor impusă de Isaac II Anghelos, care îşi pregătea nunta cu fiica regelui Ungariei, a declanşat în 1185 o răscoală a românilor sud-dunăreni, în alianţă cu bulgarii.

Rolul precumpănitor al protoromânilor (vlahi) în răscoală este relevat de izvoarele bizantine care relatează detaliat evenimentele. Conducătorii răscoalei au fost fraţii Petru şi Asan.

După ce împăratul le-a respins cererile făcute în numele comunităţilor româneşti, cei doi au organizat răscoala, iar Petru s-a încoronat.

După campanii militare conduse de generali înclinaţi spre trădare, împăratul a condus personal o campanie în 1186. Petru şi Asan s-au refugiat în nordul Dunării, unde au cerut ajutorul cumanilor.

La întoarcere, au recuperat teritoriile ocupate de bizantini, profitând de faptul că împăratul micşorase efectivele garnizoanelor.

Ponderea crescândă a bulgarilor faţă de vlahi în sudul Dunării s-a manifestat pe planul politic, în timp ce, în nordul Dunării, ponderea crescândă a românilor faţă de slavi s-a manifestat cu câteva decenii mai târziu prin întemeierea voievodatelor Ţara Românească şi Moldova.

În istoria modernă şi contemporană, Ţaratul vlaho-bulgar este puţin studiat şi cunoscut, pe de o parte fiindcă istoriografia română se preocupă în principal de originile românilor din nordul Dunării, pe de altă parte fiindcă istoriografia bulgară se preocupă în principal de a demonstra originile iranice şi slave ale poporului bulgar actual, minimizând sau punând la îndoială componentele tracice, romanice, greceşti şi turcice (adică în relaţie directă cu istoria a trei dintre popoarele vecine).

Cinici şi plini de importanţă, comuniştii şi cripto-comuniştii şi-au asumat de-a lungul anilor, până la 1990 şi după, toate beneficiile şi favorurile guvernărilor la care au fost parte. Vor fi ei gata să-şi asume, cu acelaşi tupeu, şi responsabilitatea pentru crimele acestor guvernări?

Nazismul a fost condamnat pe plan internaţional la un an de la încheierea războiului, prin procesul de la Nurnberg. Un proces al comunismului întârzie şi după 20 de ani de la căderea imperiului comunist. Chiar dacă regimurile au căzut, slujitorii lor mai rămân şi azi în poziţie «smirno» (drepţi). Şi pretind să se revanşeze. Decizia preşedintelui ad-interim M. Ghimpu privind crearea comisiei de cercetare a comunismului în Moldova a fost imediat luată în furci. De comunişti, dar şi de sosiile lor. Acuzaţii, în loc de pocăinţă. Voronin, personal, a calificat decizia drept «prostie a lui Ghimpu», în timp ce «presa de campanie» insistă să acrediteze ideea unui «act de răzbunare».
<img title=”CIOCANUL” src=”http://savatie.files.wordpress.com/2009/06/ciocanul2.jpg?w=450&h=225″ alt=”CIOCANUL” width=”450″ height=”225″ />
 Ce zice Europa?
Tentativa de condamnare a comunismului, alături de nazism, a fost scoasă pentru prima dată în careu, la nivel internaţional, în şedinţa APCE din 25 ianuarie 2006. Evenimentul este legat de numele parlamentarului suedez, Goran Lindblad, raportor în CE din partea Partidului Popular European, care avansa un proiect de Rezoluţie şi de Recomandare privind (atenţie) «necesitatea condamnării internaţionale a crimelor comise de regimurile comuniste totalitare». Recomandarea nu a întrunit numărul necesar de voturi. În schimb, CE a reuşit adoptarea Rezoluţiei, care, deşi nu a avut decât nişte efecte simbolice, oricum a contat. «Lăsaţi-mă să dorm până mâine şi voi continua lupta împotriva comunismului», această declaraţie-drapel a lui Lindblad, făcută pe final, lăsa să se înţeleagă că ideea de Nouă Europă şi cea de comunism sunt incompatibile. La sfârşitul aceluiaşi an, preşedintele Băsescu aprinde Parlamentul de la Bucureşti cu declaraţia sa de condamnare a comunismului, după care vine Declaraţia de la Praga, din 3 iunie 2008, urmată, pe 2 aprilie 2009, de Rezoluţia Parlamentului European şi, pe 3 iulie, acelaşi an, de Declaraţia de la Vilnius a Adunării Parlamentare a OSCE, care reuşeşte să treacă sub aceeaşi incidenţă morală şi juridică regimurile nazist şi stalinist. În plus, Declaraţia de la Vilnius subscrie ideii Parlamentului European de comemorare a jertvelor tuturor regimurilor totalitare din Europa pe 23 august, ziua semnării obscurului pact nazisto-comunist, «Ribbentrop-Molotov». 
 <img title=”INTEPENIT” src=”http://savatie.files.wordpress.com/2009/06/intepenit1.jpg?w=450&h=225″ alt=”INTEPENIT” width=”450″ height=”225″ /> 
Kremlinul şi regimurile ex-sovietice controlate de el s-au opus în toţi aceşti ani procesului de condamnare a comunismului, chiar dacă en-face comuniştii nu mai sunt, după Gorbaciov, la guvernare în Rusia.
<h3>Nici «prostii», nici «răzbunare»</h3>
Declaraţia de la Vilnius a făcut mari furii la Moscova, trenul, însă, plecase. Raţiunile Europei Noi depăşiseră ambiţiile vechii Europe. Silit de împrejurări, preşedintele Medvedev iese public, în noiembrie, acelaşi an, cu o declaraţie de condamnare a crimelor regimului stalinist (nu comunist), dar o face, ce-i drept, selectiv şi prin asta mujiceşte, remarcând crimele regimului doar în raport cu Rusia. Reacţiile nu s-au lăsat aşteptate: pe 19 decembrie, Parlamentul ucrainean acuză stalinismul de provocarea foametei din anii 1932-1933 în Ucraina, iar la mai puţin de o lună, Chişinăul adoptă, prin decret prezidenţial, crearea unei Comisii de cercetare a comunismului, care, în mod logic, ar urma să dea note, deşi Comisia nu exclude că există şi aşa destule cercetări care fac dovada unor guvernări criminale în Basarabia şi Transnistria. Şi până la 1940, şi după 1940 şi chiar după 1990.
Ceea ce s-ar cere remarcat, în mod cert, e că apariţia Comisiei nu e nici «prostie», aşa după cum cred unii, nici «abuz de putere», după cum pretind alţii.
La o lecturare, fie şi superficială, a documentelor, aprobate la nivel european, găsim recomandări expres făcute statelor membre să «continuie cercetarea ştiinţifică şi cultivarea conştiinţei publice asupra totalitarismelor şi a moştenirii acestora» şi «să condamne orice încercare de a înfrumuseţa, nega sau restaura crimele… săvârşite de comunism şi în numele comunismului». Mai trebuiesc şi alte argumente?
Până aici totul e ok, să vedem ce va urma. Şi dacă va urma ceva şi lucrurile nu se vor opri doar la faza de condamnare simbolică a regimurilor comuniste din Moldova, fie până la 1990, fie după. Inclusiv, după 2009. Pentru că plecarea lui Voronin din funcţie sau evadarea lui Ţurca şi Stepaniuc din PCRM încă nu înseamnă căderea comunismului.
 7 Aprile punea începutul acestei căderi, iar decretul prezidenţial al lui Mihai Ghimpu trebuie să încheie acest proces. Comuniştii trebuie să-şi asume nu doar regaliile trecutului lor, ci şi sângele, lacrimile şi of-urile acestui trecut. Va fi, nu va fi? Vorbim în numărul următor.
<pre>Petru Grozavu-Ziarul de Garda
Chisinau
<img title=”CRIMA” src=”http://savatie.files.wordpress.com/2009/06/crima.jpg?w=449&h=449″ alt=”CRIMA” width=”449″ height=”449″ />
Afisele sunt concepute de parintele ieromonah Savatie din Basarabia.
si au fost preluate de pe Savatie blog.</pre>
” data-medium-file=”” data-large-file=”” />Lingviştii Skok şi Konstantin Jirecek au determinat că romanizarea s-a produs cu precădere la nordul unei linii pornind din actuala Albanie (parte din fostul „Diocesis Illyricum”, slab romanizată) şi trecând prin Macedonia, regiunea Serdica (actuala Sofia), Munţii Haemus (actualii Balcani şi Scythia minor (Dobrogea). La sud de această linie, Tracii s-au elenizat.

Prin urmare, limba romanică orientală, supranumită de lingvişti protoromână, s-a vorbit la nord de linia Jiřeček până la limita extrem nordică a transhumanţei păstorilor romanici, limită care până în secolul XI este imposibila de determinat cu precizie, dar istoricii presupun că includea cea mai mare parte a României de azi.

În aceste teritorii s-a produs începând probabil cu secolul al X-lea o diferenţiere a limbii romanice orientale în mai multe ramuri, socotite de unii lingvişti dialecte ale limbii române, iar de alţii limbi de sine-stătătoare: la nord de Dunăre, în valea Timocului şi în Dobrogea, dialectul dacoromân, iar la sud de Dunăre: aromâna, meglenoromâna şi istroromâna.

Procesul de diferenţiere, care nu necesită premisa unor migraţii neatestate şi explică diferenţele lingvistice şi toponimia, este similar cu procesele din aceeaşi epocă în alte arii de răspândire a limbilor romanice, cum sunt spaţiul iberic, spaţiul galic şi spaţiul italic.

Semnificativ şi mult timp ignorat de publicul larg din România: până în sec. XVIII-XIX, în teritoriile dinspre Dunăre, care în antichitate erau provinciile Moësia, Dacia ripensis, Dacia mediterranea, chiar şi înDardania (Kosovo şi Bosnia) a existat o populaţie românească (şi nu aromână) numeroasă, încă nesârbizată şi nebulgarizată, înregistrată ca atare în scripte, mai ales cele otomane.

Românii din Banatul sârbesc şi cei din regiunea Timocului sunt resturi ale românimii sud-dunărene care a vorbit şi vorbeşte graiuri din dialectul dacoromân. Au fost şi grupuri mai îndepărtate, spre Bosnia şi Croaţia, dar lingvistic practic asimilate în masa vorbitorilor de sârbo-croată.

Numai părinţii şi bunicii născuţi la debutul sec. XX mai ştiau româneşte. Unii urmaşi ştiu doar că dincolo de apartenenţa la ethnos-ul sârb au ascendenţă română.

Un oarecare interes a început să reapară în România abia după 1995.

La fel ca şi limba, legăturile culturale dintre vlahii nordici (românii) şivlahii sudici (aromânii) au fost rupte aproximativ în secolul X şi de atunci au integrat influenţe culturale diferite. Cultura română a fost influenţată de slavi şi mai târziu de unguri şi de germani (mai ales în Transilvania).

În secolul XIX a apărut o importantă deschidere către Europa occidentală fiind strânse în special legăturile culturale cu Franţa.

Cultura aromână dezvoltată mai întâi ca o cultura pastorală, a fost influenţată de culturile bizantină şi greacă.

Valahii sud-dunăreni de azi sunt urmașii tracilor romanizați și a romanilor antici veniți aici și rămași (ca și în Dacia). Numărul lor este sistematic ignorat în recensământe (parțial fiindcă multe persoane nu doresc să se afirme ca fiind minoritare), nu sunt școliți în limba maternă și sunt supuși unui proces de asimilare, iar în România sunt pur și simplu socotiți Români deși populația locală îi deosebește prin porecla de „Machedoni” (cuvânt care nu trebuie confundat cu „Macedoneni„: locuitorii republicii Macedonia sau a regiunii Macedonia din Grecia).”

Diversiunea funcționează și astăzi în Serbia existând două minorități așa-zis distincte, românii și vlahii, și chiar membrii acestora nu sunt prea conștienți că sunt același lucru, rod al îndelungatei propagande de dezbinare.

Bibliografie (surse):

http://www.universulromanesc.com/ginta/threads/1534-Romani-sau-valahi-o-dezbatere-sterila-de-Cristian-Negrea

http://politeia.org.ro/magazin-istoric/cum-sunt-romanii-altfel-vlahii/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vlahi

**Theodor Capidan, Aromânii, dialectul aromân. Studiul lingvistic (“Aromanians, Aromanian dialect, Linguistic Study“), Bucharest, 1932
Nikola Trifon, Les Aroumains, un peuple qui s’en va (Paris, 2005)
Asterios I. Koukoudis, The Vlachs: Metropolis and Diaspora, 2003,**
Victor A. Friedman, “The Vlah Minority in Macedonia: Language, Identity, Dialectology, and Standardization” in Selected Papers in Slavic, Balkan, and Balkan Studies, ed. Juhani Nuoluoto, et al. Slavica, Helsinki- University of Helsinki. 2001. Text on line
WikiComons Images (under GNU)

Din categoria:Politica

Octav Pelin

Articole Profil

CINE SUNT VLAHII?!

Au încercat prin toate mijloacele, inclusiv militare, istoria noastră fiind doar un șir continuu de lupte și eforturi pentru a ne păstra limba și neamul.

Înconjurați din toate părțile, o insulă latină într-o mare slavă și turanică, această romaninate s-a tot micșorat sub presiuni și lovituri până a ajuns ceea pe care o cunoaștem astăzi.

Nu era de ajuns, trebuia ca și românii ajunși în teritoriile statelor vecine să fie deznaționalizați și asimilați, prin forță și persuasiune sau prin alte mijloace mai subtile.

Una din teoriile la modă, văzând că altele merg mai greu și nu produc efectele scontate pe moment, este cea a dezbinării neamului românesc.

Teorii coform cărora românii, moldovenii, vlahii, poate în curând și ardelenii sau oltenii, sunt popoare dferite și că nu au nici în clin sau în mânecă unii cu alții, mai deosebiți decât românii față de papuași.

Despre teoriile moldovenismului am tot auzit, mai cu seamă în ultima vreme, de când Republica Moldova s-a cam îndreptat șovăielnic spre UE, și vom mai auzi, ”divide et impera” și-a dovedit eficiența în decursul istoriei mondiale.

Cât despre deosebirile inventate între vlahi și români, acestea au fost speculate mai ales de către sârbi și bulgari în încercarea reușită de divizare a minorității românești de pe teritoriile lor. Dar să vedem ce sunt vlahii…

Cum sunt românii altfel decât Vlahii ?

Această denumire provine din denumirea βλάχοι în limba greacă, care a dat şi denumirile de воло́хи în rusă şi oláh în maghiară.

După crearea statului modern român, Vlahi devine denumirea preponderentă a aromânilor, meglenoromânilor şi istroromânilor, pentru a-i deosebi de Români.

Totodată, în domeniul istoriei, denumirea de Vlahi este adesea folosită pentru a-i desemna pe Români înainte, dar şi după apariţia statului modern român.

Vlah sau câte odata Valah este denumirea colectiva pe care a purtat-o populatia romanizată în nordul si sudul Dunarii pâna la linia Jireček

Trasarea acestei linii s-a bazat pe descoperirile arheologice: majoritatea inscripţiilor descoperite la nord de linie erau scrise în latină, iar majoritatea inscripţiilor din sud erau în greacă.

Această linie este importantă pentru stabilirea locului unde s-au format popoarele balcanice.

De asemenea, ajută la clarificarea formării şi originii poporului român, deoarece este considerat improbabil ca un popor latin să se fi format la sud de ea.

A fost folosită pentru prima oară de un istoric ceh, Konstantin Jireček în 1911 într-o istorie a popoarelor slave.

Cuvântul Vlah este de origine germanică: e vorba de forma “Walha” cu care vechii germani îşi denumeau vecinii celtici, probabil derivata din numele unui trib cunoscut de romani ca Volcae (Iulius Cezar), iar de greci ca “Ouólkai” (Strabon şi Ptolemeu).

Această folosire este încă păstrată în limba engleză – Welsh. Originea numelui tribului pare să fie aceeaşi cu nemţescul “volk” sau englezescul “folk“.

În Transilvania, saşii îi numeau în trecut pe români “Blochen” sau “Blechen“. De la slavi, cuvântul a trecut şi la alte popoare: la unguri (“olah“) şi la greci (“vlachoi“) şi a fost folosit pentru toate popoarele latine din Balcani.

El a căpătat şi un al doilea înţeles, acela de “cioban”, după ocupaţia multor vlahi din Grecia şi Serbia.

În Albania s-a întâmplat invers, çoban a ajuns să însemne “vlah“. Cuvântul “valach” în Transilvania a fost mult timp întrebuinţat cu sensul de iobag şi era considerat de români ca un nume de batjocură.

Din această cauză, Adunarea Naţională de pe Câmpia Libertăţii a decis ca “naţiunea română să pretindă ca în toate actele oficiale să fie numită cu adevăratul ei nume”.

Din punctul meu de vedere, Vlahii reprezinta populatia geto-daca si alte componente ale triburilor tracice in general, care au fost romanizate pe teritoriile de la nord si sud de Dunare.

Acesti Vlahi reprezinta unul din cele mai importante elemente al etnogenezei poporului Roman.

Denumirea de Vlah a fost aplicata populatiilor numite de noi astazi : români, aromâni, meglenoromâni şi istroromâni.

Ghimpu către Băsescu: „Sunteți omul de suflet al multor români din R. Moldova”

Anterior, Theofilact din Simocatta, în Istoriile sale din 587, şi Theophanes Spovednicul (Theophanes Confessor), în Cronografia sa din jurul anului 800, menţionaseră prezenţa populaţiilor romanice din Balcani, însă nu au folosit etnonimul “vlahi“.

Prezenţa protoromânilor (vlahi) este atestată în 1094, când, cu ocazia unei campanii cumane împotriva Constantinopolului, “vlahul” Pudilă l-a înştiinţat pe împărat despre incursiunea inamică.

Vlahii sunt menţionaţi şi cu ocazia unei bătălii care a avut loc pe Râul Alta în apropiere de Kiev în anul 1019,cînd au participat la războiul civil pentru conducerea Kievului luând partea unui principe local.

În tabăra opusă vlahilor erau varegii (vikingii) care au consemnat mai prezenţa vlahilor în bătălie sub denumirea „Blokumenn”

Potrivit împărătesei cronicare bizantine, Anei Comnena, românii i-au călăuzit pe cumani prin trecătorile munţilor Balcani.

În 1166, împăratul Manuel I Comnenul a recrutat dintre români o oaste pentru a lupta împotriva ungurilor.

O creştere a darilor impusă de Isaac II Anghelos, care îşi pregătea nunta cu fiica regelui Ungariei, a declanşat în 1185 o răscoală a românilor sud-dunăreni, în alianţă cu bulgarii.

Rolul precumpănitor al protoromânilor (vlahi) în răscoală este relevat de izvoarele bizantine care relatează detaliat evenimentele. Conducătorii răscoalei au fost fraţii Petru şi Asan.

După ce împăratul le-a respins cererile făcute în numele comunităţilor româneşti, cei doi au organizat răscoala, iar Petru s-a încoronat.

După campanii militare conduse de generali înclinaţi spre trădare, împăratul a condus personal o campanie în 1186. Petru şi Asan s-au refugiat în nordul Dunării, unde au cerut ajutorul cumanilor.

La întoarcere, au recuperat teritoriile ocupate de bizantini, profitând de faptul că împăratul micşorase efectivele garnizoanelor.

Ponderea crescândă a bulgarilor faţă de vlahi în sudul Dunării s-a manifestat pe planul politic, în timp ce, în nordul Dunării, ponderea crescândă a românilor faţă de slavi s-a manifestat cu câteva decenii mai târziu prin întemeierea voievodatelor Ţara Românească şi Moldova.

Procesul de diferenţiere, care nu necesită premisa unor migraţii neatestate şi explică diferenţele lingvistice şi toponimia, este similar cu procesele din aceeaşi epocă în alte arii de răspândire a limbilor romanice, cum sunt spaţiul iberic, spaţiul galic şi spaţiul italic.

Numai părinţii şi bunicii născuţi la debutul sec. XX mai ştiau româneşte. Unii urmaşi ştiu doar că dincolo de apartenenţa la ethnos-ul sârb au ascendenţă română.

Un oarecare interes a început să reapară în România abia după 1995.

În secolul XIX a apărut o importantă deschidere către Europa occidentală fiind strânse în special legăturile culturale cu Franţa.

Cultura aromână dezvoltată mai întâi ca o cultura pastorală, a fost influenţată de culturile bizantină şi greacă.

Bibliografie (surse):

http://www.universulromanesc.com/ginta/threads/1534-Romani-sau-valahi-o-dezbatere-sterila-de-Cristian-Negrea

http://politeia.org.ro/magazin-istoric/cum-sunt-romanii-altfel-vlahii/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vlahi

De același autor

Despre ZTB.ro

Articole recente

**În tabăra opusă vlahilor erau varegii (vikingii) care au consemnat mai prezenţa vlahilor în bătălie sub denumirea „Blokumenn”**