Citate favorite (158) - Despre un mit special (3)

'Mitul inteligentei artificiale -
De ce computerele nu pot gandi
la fel ca noi' - Erik J. Larson

Continui cu alte idei din aceasta carte, in care inaintez foarte greu.
Pe masura ce trec zilele rapid, impreuna cu evenimente complicat - periculose si
care evolueaza pe multiple planuri, este aproape imposibil sa nu aud despre I&A
din ce in ce mai des, in contexte bizare, ce nu simt ca isi vor aduce vreo contributie pe
nici un plan al evolutiei mele. Asa ca vreti, nu vreti, voi continua sa mai strecor idei din
ea, pentru a intelege ceva mai bine acest subiect, sau poate ca voi veti fi cei care
intelegeti si imi spuneti si mie mai multe.

"Ray Kurzweil, (informatician, inventator american) sustinea ca inovatiile tehnologice,
daca sunt plasate pe un grafic istoric, sunt exponentiale. Inovatia accelereaza din perspectiva
istorica, ca functie a timpului. Cu alte cuvinte intervalele de timp dintre inovatiile tehnologice
majore scad tot mai mult. De exemplu, hartia a aparut in secolul al II-lea, iar tiparul dupa
inca 1200 de ani - tiparul lui Gutenberg a aparut in Europa in 1440. Dar tehnica de calcul
a aparut in anii '40 (sau daca luam in considerare abordarea ei matematica in anii '30),
iar internetul, alta inovatie majora, a aparut dupa mai putin de treizeci de ani. Dar I&A?
Dupa logica lui Kurzweil, I&A de nivelul celei umane va aparea peste doar cateva decenii
sau poate mai devreme. Curbele cresterii exponentiale ne rezerva surprize.
Kurzweil a numit aceasta accelerare a inovatiei, 'Legea Randamentelor Accelerate' si a
folosit-o drept premisa intr-o argumentatie a carei concluzie a fost ca I&A de nivelul celei
umane va aparea pana in 2029 si apoi, printr-un proces prin care se vor crea masini si
mai inteligente, va aparea si superinteligenta pana in 2045."

..."Totusi, in realitate...cercetarile stiintifice legate de I&A anulasera orice speranta
referitoare la marsul inexorabil catre superinteligenta. Cercetarea si dezvoltarea (in acest
domeniu) se dovedisera a fi, intr-un cuvant, dificile.
In anii '70, Hubert Dreyfus, un critic insistent al I&A si filozof la MIT, publicase deja
un text influent in care acuza acest domeniu ca e doar o ilustrare flagranta a ceea ce
filozoful Imre Lakatos numea 'program de cercetare degenerativ'.
Dreyfus era emfatic, dar avea dreptate, lucru pe care adevaratii specialisti in calculatoare
il stiau prea bine. Domeniul suferea esec dupa esec, asteptarile generate de eforturile
generos finantate si afirmatiile ambitioase despre masinile inteligente fiind inselate in
mod constant... Laboratoarele de cercetare de la MIT, Standford si din alte parti se
confruntau cu dileme, dificultati, confuzii si esecuri incontestabile ce pareau sa nu se
mai termine. De exemplu, Traducerea Complet Automata de Inalta Calitate era
considerata in anii '50 o problema care poate fi rezolvata cu o munca de cercetare asidua
si suficiente fonduri. In anii '60, investitiile facute de stat in domeniul traducerii au
incetat, dupa o serie neintrerupta de esecuri. Sperantele de a construi roboti... inzestrati
cu capacitatea de a intelege si a vorbi limba engleza s-au spulberat si ele - sau cel putin
au fost puternic temperate de o serie de esecuri aparute inca de la primii pasi."
..."O analiza mai atenta a I&A scoate la iveala o prapastie stanjenitoare intre progresele
efective facute de cercetatorii care se ocupau de subiect si viziunile futuriste pe care
acestia si altii le descriau cu entuziasm... In particular, neputinta I&A de a face progrese
substantiale cand vine vorba de aspectele dificile ale intelegerii limbajelor naturale
sugereaza ca diferentele dintre minte si masina sunt mai subtile si mai complexe decat
isi imaginase Turing. Folosirea limbajului este esentiala pentru I&A, daca e sa ne
luam dupa istoria acesteia."

Capitolul 5 este dedicat intelegerii "limbajelor naturale".
..."Dar cercetatorii au descoperit curand ca traducerea automata era cu totul altceva
decat se asteptau. In scurt timp, presupunerea lor simplista ca o limba poate fi inteleasa
daca ii analizezi cuvintele din texte de mari dimensiuni, numite 'corpusuri', folosind
tehnici din statistica s-a dovedit gresita. Computerele faceau posibila traducerea automata,
dar rezultatele nu erau nici pe departe de buna calitate. Chiar si programele care lucrau
in domenii specifice, cum ar fi o literatura biomedicala, dadeau rateuri, rezultatele fiind
adesea jenant de incorecte si fara noima."
..."Yehoshua Bar-Hillel...reusise sa indice precis obstacolul de care se impiedica traducerea
automata, iar acesta era unul iritant de 'filosofic': lipsa asa-numitului simt comun sau a
'cunoasterii lumii' - adica a cunostintelor despre lumea reala...
Cum a subliniat Bar-Hillel, computerelor nu li se poate furniza cu adevarat o cunoastere
a lumii - cel putin nu intr-o maniera directa , inginereasca - deoarece 'numarul de
lucruri pe care noi, oamenii, le stim e, intr-un anumit sens foarte pregnant, infinit'.
Fara sa vrea, Bar-Hillel descoperise ca oamenii stiu mult mai multe decat ne imaginaseram,
adica exact contrariul unei solutii rapide si simple pentru I&A... Si tocmai informatiile
aparent banale, firesti despre viata de zi cu zi dadeau peste cap cele mai sofisticate
sisteme automate. Orice lucru in aparenta obisnuit putea deveni relevant pe parcusul
unei traduceri, dar parea imposibil sa furnizezi sistemelor de calcul, in timp real sau
aproape in timp real, cantitatile nedefinite de 'cunostinte' necesare si sa le dotezi cu
capacitati cognitive de a selecta lucrurile relevante din acest context nedefinit
(si posibil infinit)."

..."Succesul sistemelor contemporane precum Google Translate in problema

traducerii automate... e adesea prezentata ca drept o dovada ca I&A va avea castig
de cauza, daca i se va acorda suficient timp si va beneficia de ideile potrivite.
Insa adevarul este mai descurajant."...

"Daca nu am ramas fara idei, atunci trebuie sa ne straduim in mod deliberat sa
reinvestim intr-o cultura a inventiei si a propasirii umane. Fiindca vom avea nevoie
de inteligenta noastra generala, cea umana, pentru a gasi cai spre viitor care sa
fie mai bun decat trecutul."

Cam atat pentru runda a 3-a. Vreau sa mai adaug cateva idei, cumva
diferite, insa am 'vazut' cumva o conexiune.
Dupa terminarea studiilor, cand deja lucram, am aflat ca exista un institut
care facea cercetari bibliografice, INID. Nu stiu ce statut mai are acum si cum
isi continua activitatea. Insa participand la o prelegere cu un reprezentant al
institutului, am aflat ceva ce mi s-a parut interesant. Li se cerea sa descopere
acele subiecte ce aveau bibliografie minimala, spre inexistenta, ce ar fi putut
fi dezvoltate de institute de cercetare. Cu alte cuvinte, carari pentru
descoperiri - inovatii, analizate prin prisma utilitatii pentru oameni. Evident ca
in ecuatie apar mai multi factori: timp, costuri, resurse umane, tehnici si or mai fi.
Insa cand prioritatea este beneficiul finantatorului si nu utilitatea beneficiarului,
lucrurile se schimba si efectele sunt deviate sau alterate.
Cred ca subiectul meu de serial pe acest fagas a pornit, cumva de nestapanit...

Citate favorite (151) - Despre un mit special (1)
Citate favorite (152) - Despre un mit special (2)

Citate favorite (157) - Cele patru legaminte - Ghid practic