Raport DEVASTATOR la Washington împotriva binomului SRI-DNA: Metodele folosite frecvent prezintă un grad considerabil de continuitate cu practicile și atitudinile din epoca comunistă. Judecătorii care nu dau sentințe în favoarea DNA devin ținte.
Consultantul politic David Clark a prezentat pe 14 iunie, la Washington, în fața Comisiei US Helsinki, condusă de senatorii Roger Wiker și Sheldon Whitehouse, un raport în care a atras atenția că „e timpul ca partenerii transatlantici ai României să se uite la modul în care această țară își desfășoară campania anti-corupție”.
„În paralel cu anchetarea unor cazuri de corupție, există motive pentru a concluziona că lupta anti-corupție a României a oferit, de asemenea, o acoperire convenabilă pentru influențarea scorului politic și pentru încălcări grave ale drepturilor omului, lucruri care arată o tulburare a supremației legii. Într-adevăr, metodele folosite frecvent în investigarea corupției prezintă un grad considerabil de continuitate cu practicile și atitudinile din epoca comunistă”, a arătat David Clark, potrivit luju.ro.
El a atras atenția congresmenilor americani că lupta anti-corupție din România ridică semne de întrebare sub cinci aspecte: politizarea justiției, înțelegerile de culise între procurori și executiv, implicarea serviciilor de informații, lipsa respectului pentru independența judecătorilor și abuzurile făcute de procurorii anticorupție.
„SRI, succesor al Securității comuniste, joacă un rol important și în mare măsură nedivulgat în conducerea procuraturilor anticorupție (…) Atât SRI cât și DNA au fost criticate pentru subminarea independenței judiciare, un alt principiu fundamental al justiției liberale. Judecătorii, care nu reușesc să acționeze în favoarea DNA și să dea sentințe în favoarea sa, au devenit ei înșiși ținte, în timp ce judecătorii prietenoși cu interesele DNA și-au văzut loialitatea recompensată”, a precizat David Clark.
Consultantul politic David Clark: „E timpul
ca partenerii transatlantici ai Romaniei sa se uite la modul in
care aceasta tara isi desfasoara campania anti-coruptie… SRI,
succesor al Securitatii comuniste, joaca un rol important in
conducerea procuraturilor anticoruptie… Judecatorii care nu dau
sentinte in favoarea DNA devin tinte”
Mizeria creata de pretinsa lupta anti-coruptie din Romania nu
mai poate fi ascunsa sub pres. Apar primele marturii data in fata
parlamentarilor americani despre abuzurile care se comit in Romania
de catre Binomul SRI – DNA. In data de 14 iunie 2017, la
Washington, s-a intrunit Comisia US Helsinki condusa de senatorii
Roger Wicker si Sheldon Whitehouse, care si-a propus sa elucideze
informatiile controversate despre lupta anticoruptie din Romania si
simbioza cu SRI, care risca sa puna in pericol securitatea NATO in
regiunea Europei de sud est. Informatiile au fost considerate
controversate intrucat chiar oficiali americani din fosta guvernare
Obama au raportat informatii incomplete despre activitatea
SRI – DNA, favorizand practic
activitatea acestui Binom.
„The Romanian Anti-Coruption Process: Successes and Excesses”
(Lupta anticoruptie din Romania: Succese sau esecuri) a fost tema
oficiala a Comisiei pentru Securitate si Cooperare in Europa – US
Comitetul Helsinki. In fata Comisiei americane au comparut mai
multi martori, printre care si fostul ambasador al SUA la Bucuresti
Mark Gitenstein din perioada 2009-2012, in prezent mare sef la
Fondul Proprietatea. Prestatia acestui fost ambasador (care s-a
transformat in fata Comisiei intr-un aparator al DNA) releva la
momentul actual pericolul pe care l-a reprezentat simbioza dintre
Ambasada SUA la Bucuresti si un grup de ONG-uri finantate de
afaceristul George Soros, care ani in sir au raportat catre
oficialitatile UE si americane doar partea buna a activitatii DNA –
SRI, si niciodata abuzurile comise de acest tandem. Gitenstein a
depus Comisiei un studiu facut in 2014 despre activitatea
anticoruptie din Romania, semnat de zeci de militanti din ONG-urile
lui Soros, fiind evident ca un asemenea studiu nu poate fi unul
obiectiv. Sa nu uitam ca in ultima perioada dinspre Ambasada SUA la
Bucuresti (prin presa de casa, ONG-urile partenere si nu numai) s-a
dus o campanie ostila impotriva actualului presedinte al SUA Donald
Trump, dar si faptul ca Ambasada SUA a fost finantator declarat al
unor ONG-uri sorosiste, precum Freedom House si altele, organizatie
care a ajuns sa instruiasca magistrati romani, sa-i plateasca
pentru fel de fel de activitati si chiar sa aiba pretentia sa isi
propuna directorul de organizatie Cristina Guseth ca ministru la
Justitie, o electriciana fara studii juridice respinsa de Parlament
pentru prestatia ei deplorabila in fata comisiei.
Revenind la Comisia US Helsinki, cea mai zdrobitoare marturie
impotriva abuzurilor judiciare din Romania a formulat-o
consultantul de politica externa David Clark (foto), marturie pe
care o publicam in continuare aproape in totalitate. David Clark
face un adevarat rechizitoriu impotriva tandemului SRI – DNA si
recomanda partenerului strategic al Romaniei sa institutie o
monitorizare de forta, pentru ca altfel se poate pune in pericol
securitatea NATO in regiunea noastra.
Cititi uluitoarea marturie a lui David Clark
si veti recunoaste adevarata fata a Binomului SRI–
DNA:
RAPORTUL LUI DAVID CLARK
<
Romania ar trebui, de asemenea, sa fie considerata o tara din
aceasta sfera a ingrijorarilor, din cauza problemelor indelungate
si nerezolvate in ceea ce priveste coruptia si statul de drept.
Protestele de masa din ianuarie, care au fortat guvernul roman sa
renunte la eforturile de a limita aria de investigare a dosarelor
anticoruptie (n.r. de a introduce pragul pentru abuz in serviciu)
au aratat ca exista un sprijin coplesitor pentru actiunile ferme in
acest domeniu. Cu toate acestea, presiunea opiniei publice inseamna
ca munca anticoruptie este supusa unei expuneri publice inadecvate.
In paralel cu anchetarea unor cazuri de coruptie, exista motive
pentru a concluziona ca lupta anti-coruptie a Romaniei a oferit, de
asemenea, o acoperire convenabila pentru influentarea scorului
politic si pentru incalcari grave ale drepturilor omului, lucru
care arata o tulburare a suprematiei legii. Intradevar, metodele
folosite frecvent in investigarea coruptiei prezinta un grad
considerabil de continuitate cu practicile si atitudinile din epoca
comunista.
Lupta anti-coruptie din Romania ridica semne de
intrebare sub cinci aspecte majore:
1. Politizarea justitiei: Afirmatia ca Directia Nationala
Anticoruptie (DNA) si Directia de Investigare a Criminalitatii
Organizate si Terorism (DIICOT) actioneaza impartial este greu de
conciliat cu faptele. A existat adesea o corelatie puternica intre
cei vizati de urmarire penala si interesele celor care se afla la
putere in acel moment. Cazurile au fost uneori insotite de campanii
de defaimare publica, menite sa maximizeze impactul lor politic.
Departe de a fi mai presus de politica, DNA si DIICOT sunt
participanti activi la luptele sale partizane.
2. Intelegerile de culise intre procurori si executiv: Statul
de drept impune o separare a puterilor in care procurorii
actioneaza independent de executiv. In Romania, este evident ca
politicienii au exercitat uneori o influenta operationala
considerabila asupra DNA-ului, folosind controlul politic al
numirilor cheie. Exista dovezi in mai multe cazuri care indica un
contact necorespunzator intre DNA si Guvern si sugereaza ca
investigatiile au fost directionate politic.
3. Implicarea serviciilor de informatii: Serviciul Roman de
Informatii (SRI), succesor al Securitatii comuniste, joaca un rol
important si in mare masura nedivulgat in conducerea procuraturilor
anticoruptie. SRI efectueaza in fiecare an 20 000 de interceptari
telefonice in numele DNA, initiaza anchete DNA si, citez propriile
sale cuvinte, considera ca sistemul judiciar este un „camp tactic”
al operatiunilor. Aceste activitati nu au fost examinate in mod
adecvat, iar guvernul a refuzat sa raspunda solicitarilor
organizatiilor care reprezinta judecatorii romani de a investiga
suspiciunile ca SRI a infiltrat serviciile judiciare si de urmarire
penala.
4. Lipsa respectului pentru independenta judecatorilor: Atat
SRI cat si DNA-ul au fost criticate pentru subminarea independentei
judiciare, un alt principiu fundamental al justitiei liberale.
Judecatorii care nu reusesc sa actioneze in favoarea DNA-ului si sa
dea sentinte in favoarea sa, au devenit ei insisi niste tinte, in
timp ce judecatorii prietenosi cu interesele DNA si-au vazut
loialitatea recompensata. O instanta maleabila, dispusa sa joace
dupa reguli, ajuta DNA-ul sa mentina ratele de condamnare la
nivelul de 92%. De altfel, un judecator suprem al Curtii
Constitutionale a acuzat, de asemenea, SRI ca incearca ilegal sa-l
intimideze pe el si pe colegii sai.
5. Abuzurile facute de procurorii anticoruptie: Metodele
folosite in mod obisnuit de DNA sunt incompatibile cu standardele
care se aplica in majoritatea tarilor democratice. Acestea includ
parada cu cei arestati in catuse, in beneficiul mass-media,
amenintarea rudelor suspectilor cu rechizitoriu ca o forma de
parghie, oferind suspectilor imunitate in schimbul denuntarii unui
”senior” mai valoros si mai cunoscut din politica, retinerea
inculpatii in detentie pentru perioade lungi, ca forma de pedeapsa
si stigmatizare inaintea proceselor in instanta si transmiterea
sistematica a probelor din anchetele in curs catre mass-media,
pentru a impiedica o audiere echitabila in instanta.
Principiile justitiei consacrate in Conventia Europeana a
Drepturilor Omului si in Carta Drepturilor Fundamentale a UE sunt
incalcate in mod curent in cadrul campaniei anticoruptie a
Romaniei. Motivatiile politice, abuzurile procesului, intelegerile
de culise intre diferite institutii ale statului si subminarea
independentei judecatoresti, toate acestea duc spre concluzia ca
acuzatilor li se refuza adesea dreptul la un proces echitabil in
fata unui tribunal independent si impartial stabilit de articolul
6.1 al CEDO. Dreptul la prezumtia de nevinovatie prevazut la
articolul 6 alineatul (2) a fost element major in determinarea cu
care DNA urmareste maximizarea ratelor de condamnare. Conditiile
din penitenciare sunt atat de precare, incat folosirea pe scara
larga a detentiei preventive duce adesea la un tratament inuman si
degradant, incalcand articolul 3 al CEDO.
Cand este confruntata aceste aspecte ale activitatii sale,
DNA-ul incearca rapid sa recurga la tactici intimidante pentru a-si
reduce criticii la tacere. Am experimentat acest lucru personal,
dupa un raport detaliat, sub toate aspectele enuntate mai sus, pe
care l-am publicat in luna ianuarie a acestui an. Am transmis o
copie a acestui raport Comisiei. In urma difuzarii pe larg a
raportului in mass-media, DNA a initiat o ancheta oficiala a
Consiliului Superior al Magistraturii, care s-a pronuntat impotriva
mea pe 9 mai.
Intr-un exemplu bizar al unei dublei masuri in stil sovietic,
munca mea de a documenta si de a transmite publicului cazurile de
incaicare a independentei judecatoresti in Romania, a fost
considerata, in sine, un atac asupra independentei judecatoresti.
Acest proces, care s-a dorit a fi intimidator, a dezvaluit ca
DNA-ul este o organizatie care opereaza fara respect fata
principiile democratice fundamentale, inclusiv libertatea de
exprimare si independenta societatii civile.
Incalcarile drepturilor omului care au loc sub deviza luptei
anticoruptie ar trebui sa fie un motiv serios de ingrijorare pentru
partenerii internationali ai Romaniei. Statul de drept este un
pilon vital al guvernantei democratice, iar slabiciunile sale in
Romania constituie un risc sistemic major intr-o regiune cu o
importanta strategica din Europa. Problema, asa cum am vazut in
protestele de la inceputul acestui an, este ca populatia nu are
incredere in capacitatea politicienilor romani de a superviza
activitatea procurorilor anti-coruptie. DNA, DIICOT si SRI
exploateaza acest fapt pentru a functiona dincolo de limitele
controlului legitim, constituind in fapt un stat in stat.
In absenta creditarii autoritatilor nationale pentru
exercitarea puterii uzuale de supraveghere democratica, este
necesara o intarire a supravegherii externe. Uniunea Europeana ar
trebui sa mentina monitorizarea Romaniei in cadrul mecanismului de
cooperare si verificare si sa completeze indicatorii de performanta
existenti cu instrumente suplimentare destinate sa evalueze
impactul politicilor anticoruptie asupra drepturilor omului si a
standardelor de justitie (…)
De asemenea, SUA joaca un rol important in calitate de membru
senior al NATO si ca cel mai important aliat al Romaniei.
Raportarile Departamentului de Stat privind respectarea Drepturilor
Omului ar trebui sa reflecte ingrijorarea crescuta cu privire la
consecintele abordarii luptei anticoruptie din Romania. O atentie
deosebita ar trebui acordata intrebarii daca SRI functioneaza sub
un control civil efectiv, asa cum prevad conditiile aderarii la
NATO. De asemenea, ar trebui folosite instrumente suplimentare
pentru a face fata tendintelor de politizare a justitiei. In cel
putin unul dintre cazurile de coruptie la nivel inalt anchetate in
Romania exista motive serioase pentru declansarea prevederilor “The
Global Magnitsky Human Rights Accountability Act” privind
responsabilitatea drepturilor omului la nivel mondial impotriva
persoanelor care comit abuzuri din pozitii de autoritate.
IMPLICATIILE PROCESULUI ANTICORUPTIE DIN ROMANIA
PRIVIND DREPTURILE OMULUI
(…)
3.1. Politizarea Justitiei
Evaluarea oficiala a Comisiei Europene este ca Romania
inregistreaza progrese in lupta impotriva coruptiei si ca DNA-ul
actioneaza ca un „procuror energic si impartial”. Din pacate,
aceasta judecata optimista este in contradictie cu faptele. Modelul
urmaririi penale in ultimii doisprezece ani pare sa aiba o legatura
clara cu evolutiile diferitelor partide politice. Cu putin timp
inainte de alegerile parlamentare si prezidentiale din 2004, Traian
Basescu a fost acuzat de DNA de coruptie in legatura cu mandatul
sau de ministru al transporturilor in anii 1990. Dupa ce a devenit
presedinte, majoritatea oamenilor politici importanti inculpati
pentru fapte de coruptie au venit de la PSD si PNL, mai degraba
decat Partidul Democrat al lui Basescu. Intradevar, PNL si-a
incheiat coalitia cu partidul presedintelui in 2007 in semn de
protest fata de modul in care se pare ca a fost vizat. Cel mai
important om politic anchetat in aceasta perioada a fost
primul-ministru PSD, Adrian Nastase.
Cand PSD s-a intors in Guvern in 2012, cu premierul Victor
Ponta, au fost lansate o serie de anchete vizandu-i pe actionarii
trusturilor media critice la adresa Puterii si pe membri ai
cercului si familiei apropiate a presedintelui Basescu. Aceste
investigatii au fost uneori insotite de campanii de denigrare
publica conduse de Ponta insusi (…) Ponta a vrut sa-si mareasca
puterea pana cand, in pofida asteptarilor, a pierdut alegerile
prezidentiale din decembrie 2014, in favoarea principalului
candidat de centru-dreapta, Klaus Iohannis de la PNL. Slabiti
politic, Ponta si mai multi colegi din conducerea PSD au fost
acuzati de DNA de evaziune fiscala si spalare de bani in iulie
2015. Patru luni mai tarziu, Ponta a demisionat dupa protestele de
strada declansate de incendiul de la clubul Colectiv, in care au
murit 64 de persoane. Traian Basescu, care si-a relansat cariera
politica cu formarea unui nou partid politic, se confrunta, de
asemenea, cu noi acuzatii de spalare a banilor anuntate de DNA in
aprilie 2016. Rechizitoriile l-au fortat pe Basescu sa renunte la
campania sa pentru primaria municipiului Bucuresti.
Cei care nu vor sa vada un pattern in aceste cazuri, pot
argumenta ca au fost demarate anchete impotriva politicienilor de
rang inalt de la majoritatea partidelor, chiar si atunci cand acele
partide au fost la putere. Ponta, la urma urmei, a fost acuzat in
timp ce era inca prim-ministru. Ar fi cu siguranta fals sa sugerezi
ca DNA functioneaza numai in interesul oricarui partid care se
intampla sa fie la putere la vremea respectiva. Structurile sale
sunt prea difuze pentru aceasta, fiind alcatuite din procurori
numiti in diferite momente, sub diferite guverne, care isi
desfasoara propriile investigatii si agende. Cu toate acestea,
exista diferite parghii in acest sistem pentru ca diferite grupuri
de interese politice sa-si afirme influenta. DNA trebuie sa fie
inteles ca o parte integranta a caruselului in continua crestere al
aliantelor, intereselor si dusmaniilor care definesc politica
romaneasca.
3.2. Intelegeri secrete intre procurori si
Executiv
Argumentul potrivit caruia procurorii, presupus independenti,
sunt supusi patronajului politic, se bazeaza pe dezvaluirea unui
acord incheiat in mai 2013 intre presedintele Basescu si premierul
Ponta cu privire la numirile in functiile de conducere de la
Parchetul General, DNA si Directia pentru Investigarea
Criminalitatii Organizate si Terorismul (DIICOT). Procurorii sunt
numiti oficial de catre presedinte la recomandarea Ministerului
Justitiei, dar cu cele doua ramuri ale executivului blocate in
conflict, a devenit imposibil sa se ajunga la o lista comuna de
nume. Solutia a fost impartirea posturilor, fiecare parte putand
sa-si numeasca proprii candidati preferati. Laura Kovesi, alegerea
lui Basescu, a fost numita sef al DNA, iar Tiberiu Nitu, care este
aproape de Ponta, a devenit procuror general (n.r. – in urma
acestei intelegeri) in ciuda faptului ca anterior a fost blocat de
Basescu. …
O alta numire semnificativa care pare sa fi facut parte din
aceasta intelegere a fost aceea a lui Danut Volintiru, care a
devenit procuror la sediul central al DNA in iunie 2013 si a fost
promovat la postul de procuror adjunct al diviziei patru luni mai
tarziu, la recomandarea ministrului de Justitie din mandatul lui
Ponta. Ponta si Volintiru se cunosteau cel putin din 2004, cand
Ponta a fost ales in Parlament, reprezentand judetul Gorj, iar
Volintiru a devenit sef al biroului regional al DNA. Natura
relatiei lor a devenit obiectul rapoartelor de investigatie in care
se sustine ca sotia lui Volintiru a primit in 2015 o suma suspect
de mare, de 130.000 €, pentru servicii notariale, de la complexul
energetic Oltenia. Plata a fost aprobata de catre directorul sau
general, Laurentiu Ciurel, membru proeminent al PSD, care este acum
co-inculpat in dosarul de spalare de bani in care este anchetat si
Ponta. In calitate de sef al biroului DNA din Gorj, in perioada in
care s-au efectuat platile, Volintiru a inchis alte doua
investigatii deschise pe numele lui Ciurel.
Primul caz major al lui Volintiru in noul sau post de la
sediul central DNA a fost o ancheta asupra lui Dan Adamescu, un om
de afaceri german de renume din Romania, care detinea Romania
Libera, unul dintre cele mai importante ziare din tara. Romania
Libera a fost un critic permanent al PSD si un luptator neobosit
impotriva coruptiei de-a lungul multor ani (…) In cateva saptamani
de la numirea lui Volintiru, Adamescu devenise o tinta, iar
telefoanele sale au fost interceptate.
In mai 2014, un avocat angajat de compania de asigurari a lui
Adamescu a recunoscut ca a primit mita la interogatoriu si i s-a
acordat imunitate in schimbul implicarii lui Adamescu. Un alt
avocat s-a sinucis la scurt timp dupa ce a fost interogat in
acelasi dosar. In data de 24 mai, premierul Ponta a dat un interviu
televiziunii nationale in care a vorbit despre acest caz in
urmatoarele termeni:
„Traian Basescu este unul dintre principalii beneficiari ai
suportului mediatic al domnului Adamescu. Dl Adamescu editeaza un
ziar care lupta impotriva coruptiei. Cred ca acest om, care a
condus el insusi o retea de coruptie cu un efect atat de mare pe o
perioada de multi ani, se prezinta ca editor care vorbeste despre
lupta impotriva coruptiei (…) Sunt convins ca vom auzi in curand si
mai multe lucruri Despre asta de la procuratura de stat „.
Au trecut doua saptamani de la declaratie si Adamescu a fost
arestat, acuzat si retinut… In ianuarie 2015, dupa un proces cu
nenumarate incalcari procedurale, Adamescu a fost gasit vinovat, in
baza marturiei unui singur martor care a cooperat cu procurorii si
a fost condamnat la patru ani si patru luni de inchisoare. Era in
detentie in ianuarie 2017, cand a murit de o infectie contractata
in inchisoare. Potrivit familiei sale, i s-a refuzat tratamentul
medical adecvat.
3.3. Rolul Serviciului de Informatii
Realitatea relatiei DNA cu puterea politica indica un sistem
in care nu exista inca o separare corecta a puterilor, iar procesul
judiciar este vulnerabil la manipulare, in avantajul partizanilor.
Cu toate acestea, guvernul si partidele politice nu sunt singurele
centre de putere capabile sa exercite o influenta necorespunzatoare
asupra directiei de urmarire penala impotriva coruptiei. Intr-o
tara in care amintirile Securitatii sunt inca proaspete, exista si
preocupari majore cu privire la rolul jucat de agentia de
informatii interne in cadrul sistemului de justitie penala
(…)
SRI este descendentul direct al vechii Securitati, care i-a
preluat infrastructura si majoritatea personalului in 1990.
Interesul sau a fost concentrat pe operatiunile de supraveghere a
comunicatiilor, iar perioada postcomunista a prezentat mai multe
scandaluri care implicau activitati de interceptare care ar fi
trebuit sa fie interzise. Ascultarea telefonului fara mandat a fost
relansata in investigatiile anticoruptie desfasurate de Monica
Macovei, iar DNA a devenit puternic dependent de sprijinul
serviciilor de informatii in furnizarea probelor rezultate din
interceptare.
Potrivit rapoartelor DNA, SRI asculta o medie de 20.000 de
convorbiri telefonice pe an in urmarirea anchetelor anticoruptie,
de zece ori mai mult decat in chestiunile care tin de securitatea
nationala…
Implicarea SRI in sfera judiciara depaseste cu mult rolul
pasiv de a furniza asistenta tehnica in supravegherea
comunicatiilor pentru procurorii anti-coruptie. in aprilie 2015, un
inalt general al SRI, Dumitru Dumbrava, a dat un interviu in care a
descris modul in care SRI intervine in urmarirea penala a
cauzelor:
„Daca acum cativa ani am crezut ca ne-am realizat obiectivul
odata ce DNA a fost notificat, de exemplu, daca ne-am fi retras
ulterior din campul tactic odata ce instanta a fost sesizata prin
rechizitoriu, apreciind (naiv cum putem spune acum) ca misiunea
noastra a fost finalizata, acum ne mentinem interesul pana la
solutionarea finala a fiecarui caz”
Dezvaluirea ca SRI considera sistemul juridic drept un
„domeniu tactic” al operatiunilor, in care isi pastreaza un rol
activ in timpul audierilor in instanta, ofera o paralela directa cu
trecutul. In comun cu politia secreta a altor regimuri comuniste,
Securitatea a infiltrat sistemul judiciar ca o modalitate de a-si
spori controlul asupra societatii si au existat suspiciuni
indelungate ca practica a continuat in era democratica.
Un exemplu si mai sinistru al accesului SRI in sistemul
judiciar a venit in ianuarie 2015, cand Curtea Constitutionala a
constatat neconstitutionalitatea unui proiect de lege privind
securitatea cibernetica, care ar fi oferit serviciilor de
informatii acces fara precedent la datele din computerele
personale. Curtea statuase deja ca alte doua legi de securitate
sustinute de SRI sunt neconstitutionale. in ziua urmatoare votului,
unul dintre judecatorii Curtii Constitutionale responsabili cu
decizia, Toni Grebla, a fost arestat de catre DNA si acuzat ca a
folosit influenta sa pentru a eluda sanctiunile impotriva Rusiei.
Acest lucru l-a determinat pe Daniel Morar, un judecator de la CCR
si predecesorul Laurei Kovesi la sefia DNA, sa se planga public ca
SRI incearca sa intimideze Curtea Constitutionala”
Momentul arestarii lui Grebla nu ofera loc de indoiala cu
privire la efectul dorit de SRI… Decizia de a-l aresta dupa votul
CCR a fost o lovitura de pedeapsa si un semn ca, atunci cand este
necesar, justitia romaneasca continua sa functioneze conform
vechilor principii sovietice de „kompromat” si „hiper-legalism”.
Serviciile de informatii din blocul sovietic adunau materiale
compromitatoare, reale sau false, despre proprii cetateni. Acestea
urmau a fi folosite, la dispozitia statului, pentru a pedepsi
actele de disidenta prin ceea ce pareau a fi proceduri legale
normale si independente. Tehnica este inca utilizata in Rusia
astazi, si aparent si in Romania. Acest lucru explica de ce atat de
multe anchete anticoruptie recente implica resuscitarea unor
acuzatii vechi de acum zece ani sau mai mult. Dovezile au fost
salvate pentru momentul potrivit.
3.4. Independenta judiciara sub asediu
Relatia dintre judecatori si procurori este un alt domeniu in
care separarea puterilor este in mod regulat subminata. Rata de
condamnare in cazurile instrumentate de DNA este de 92%, iar
agentia are un interes birocratic pentru a se asigura ca rata
condamnarilornu scade sub acest procent. Acest lucru poate fi
realizat numai daca justitia lucreaza in favoarea sa si sistemul
instantelor functioneaza pe baza prezumtiei de vinovatie…
O metoda este ca DNA sa deschida anchete impotriva
judecatorilor care supara prin achitarea inculpatilor. Acest lucru
creeaza un climat de frica, menit sa preseze decizia
judecatoreasca. Coruptia in sistemul judiciar este, fara indoiala,
o problema in Romania, iar combaterea ei a devenit o prioritate
majora pentru DNA in ultimii ani (…)
Astfel, DNA vizeaza judecatorii considerati neprietenosi
pentru interesele sale, dar face favoruri pentru cei considerati a
fi de partea sa. Acest lucru a fost ilustrat in cazul bizar al
Marianei Rarinca, urmarita de DNA in urma acuzatiilor de santaj
formulate in 2014. Rarinca a lucrat ca secretar al unui avocat
casatorit cu seful Curtii Supreme a Romaniei, Livia Stanciu. In
iunie 2014, Rarinca a fost arestata de o echipa SWAT si acuzata ca
a incercat sa obtina 20.000 de euro de la Stanciu prin santaj. A
fost arestata timp de 6 luni in detentie preventiva. Rarinca a
negat santajul si a afirmat ca singura suma de bani pe care a
cerut-o a fost o suma mult mai mica, pe care o Stanciu i-o datora.
Ea a fost gasita vinovata in instanta si a primit o sentinta cu
suspendare de trei ani, dar verdictul a fost anulat in apel in mai
2015. Este de notorietate faptul ca judecatorul Livia Stanciu e
cunoscuta procurorilor ca un aliat de incredere. Intr-un tribut
adus la DNA, emis in februarie 2014, Stanciu s-a descris ca un
„partener de incredere” al DNA (…)
3.5. Abuzurile DNA in ancheta penala
DNA este un exemplu rar de agentie guvernamentala care este
aplaudata aproape unanim, atat acasa, cat si in strainatate. Sefa
DNA, Laura Kovesi, este mediatzata cu laude in mass-media
internationala si a primit nenumarate premii, inclusiv un Legion d’
honneur si Reader’s Digest European of the Year. ..
Pentru a-si mari rata de succes, DNA adopta cea mai vaga
interpretare posibila a ceea ce constituie coruptia. Articolul 297
din Codul penal al Romaniei include o infractiune de „abuz in
serviciu”. In lipsa unei definitii clare a ceea ce inseamna
aceasta, procurorii au putut sa urmareasca politicieni si
oficialitati pentru o gama larga de acte executive, dintre care
multe nu ar fi considerate corupte in nicio alta parte a UE. De
exemplu, DNA a lansat acuzatii de ucidere din culpa si abuz in
serviciu impotriva fostului vicepremier, Gabriel Oprea, dupa ce un
politist a fost ucis intr-un accident de circulatie in timp ce a
escorta masina oficiala a ministrului in octombrie 2015. Sustinuti
de un val de resentimente publice la adresa privilegiilor elitei
politica, DNA a sustinut ca Oprea nu avea dreptul la o escorta de
politie…
Potrivit estimarii Laurei Kovesi, pana la 42% din toate
cazurile de DNA vizeaza acuzatii de abuz in serviciu, sugerand ca o
mare parte din infractiunile pe care le investigheaza nu sunt
coruptie in definitia general acceptata a termenului. In iunie
2016, Curtea Constitutionala a decis ca articolul 297 privind
abuzul in serviciu se poate aplica numai abuzurilor de functie care
implica acte definite in mod specific drept infractiuni. Cu alte
cuvinte, nu ar mai fi posibila urmarirea penala a persoanelor
pentru acte executive doar pentru ca DNA le-a considerat deficitare
sau corupte. Inainte de hotararea CCR, Kovesi a lovit agresiv
impotriva oricarei restrangeri a definitiei abuzulu ceea ce a atras
o plangere din partea Uniunii Nationale a Judecatorilor, care a
acuzat-o ca exercita „o presiune asupra Curtii Constitutionale,
care nu este in conformitate cu statutul magistratului si
Principiul separarii puterilor „. Ramane de vazut ce impact are
decizia Curtii asupra domeniului de aplicare si a desfasurarii
cauzelor instrumentate de DNA.
Un alt domeniu de ingrijorare se refera la gama de tactici
intimidante utilizate de DNA in urmarirea obiectivelor sale. Un
indiciu poate fi gasit in datele publicate chiar de DNA. Astfel,
din cele 10.947 de dosare care au fost lansate in 2015, numai 1258
au dus la rechizitorii. A viza un grup atat de mare de persoane
presate de perspectiva de a fi urmarite penal, se potriveste
scopurilor procurorilor in colectarea dovezilor. In unele cazuri,
se deschid investigatii impotriva membrilor familiei unui suspect
ca o modalitate de a exercita presiune si de a forta o marturisire.
Altfel, obiectivul este de a folosi amenintarea cu dosar penal
pentru a obtine o declaratie de martor impotriva unei alte tinte.
In stilul vanatorii clasice de vrajitoare si in scopul maximizarii
impactului asupra mass-media, suspectilor considerati a fi
”neimportanti” li se ofera imunitate penala in schimbul denuntarii
unor persoane mai importante (…)
Presiunea este, de asemenea, exercitata asupra suspectilor
prin rutina solicitarilor pentru detentiei preventive. Legea romana
permite instantelor sa ordone perioade de arest preventiv de pana
la 180 de zile in faza de investigatie (…)
Instantele judecatoresti admit frecvent solicitarile DNA de a
dispune masura detentiei preventive in cazurile de inalta coruptie,
in pofida caracterului non-violent al infractiunilor si a
existentei alternativelor, cum ar fi arestul la domiciliu sau
controlul judiciar. Acest lucru ajuta la stigmatizarea acuzatului,
la intarirea impresiei vinovatiei si la compromiterea eforturilor
inculpatului de a pregati o aparare corespunzatoare in instanta
(…)
Standardele conditiilor din inchisoare sunt atat de precare
incat, intre 1998 si 2015, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a
constatat ca Romania este vinovata de 178 incalcari ale articolului
3 din CEDO care interzic tratamentul inuman sau degradant. CEDOa
inregistrat 27 de incalcari doar in 2015 …
Exista un pattern al modului in care s-au desfasurat unele
dintre cele mai importante cazuri ale DNA. Suspectul catusat este
escortat in detentie in fata camerelor de luat vederi. Denuntul
este smuls din partea colegilor si cunostintelor cu amenintarea ca
si ei vor fi urmariti penal daca nu coopereaza…. Ancheta culmineaza
cu o uriasa acoperire media negativa, deoarece stenogramele editate
ale interceptarilor telefonice care pot avea ca sursa doar DNA sau
SRI sunt, in mod sistematic, livrate in presa. Astfel, in momentul
in care suspectul este trimis in instanta, posibilitatea unui
proces echitabil este deja compromisa.
Cele mai multe dintre aceste tehnici au fost folosite in cazul
Alinei Bica, fost procuror sef al DIICOT, care a fost arestata de
DNA in 2014 pentru suspiciunea de luare de mita si abuz in functie.
Astfel, Bica a executat 8 luni de detentie preventiva, alaturi
persoane care fusesera investigate de DIICOT. Sotul ei a fost
arestat in urma unor acuzatii de evaziune fiscala, ulterior
abandonate, si chiar avocatul ei a fost retinut la un moment dat.
Stenogramele DNA privind noi acuzatii legate de munca sa la DIICOT
au fost livrate in presa la o luna dupa arestarea sa initiala.
Prietenia lui Bica cu Elena Udrea a devenit o problema. Udrea si
sotul ei au fost conectati in media la acuzatiile impotriva lui
Bica, iar fotografiile cu cele doua femei care se aflau in vacanta
impreuna in Paris au iesit in presa. Dupa cum a comentat Bica: ”Se
simte ca in anii 1950 cand au venit comunistii. Voi sunteti numiti
dusman al statului, veti fi indesati in camion… va vor ataca
familia”.
Alina Bica a fost o perceputa ca o figura puternica a elitei
in momentul arestarii ei, dar se pare ca a suparat pe cei care erau
mai puternici. Ea l-a infruntat in mod repetat pe Florian Coldea de
la SRI: „El obisnuia sa ma cheme si sa faca cereri pe care le-am
refuzat intotdeauna. De exemplu, solicita ca o anumita persoana sa
fie arestata in luna august. Cand refuzam, spunandu-i ca nu exista
suficiente dovezi, el replica: „Nu te comporti cum trebuie pentru
pozitia in care te afli. Ar trebui sa-ti schimbi atitudinea sau nu
te vad bine”. De asemenea, Bica suspecteaza ca dosarul DNA pe
numele sau are legatura cu decizia ei din 2012 de a deschide o
investigatie privind acuzatiile de furt si coruptie la compania de
stat Transgaz, in care unul dintre directorii companiei, Sergiu
Lascu, a fost suspect-cheie.
4. Concluzii si recomandari
Cifrele publicate de DNA cu privire la propria sa activitate
au scopul de a arata ofiterilor sai ca au avut victorii rasunatoare
impotriva coruptiei, impotriva tuturor piedicilor. Potrivit
bilantului DNA, doar in 2015, parchetul a investigat 10.947 de
cazuri, a trimis in judecata 1258 de persoane si a obtinut
condamnari in 92% din dosare, toate cu doar 131 de procurori ai
Directiei. In loc sa fie un motiv de lauda, aceste cifre ar trebui
sa duca la o suspiciune rezonabila ca sistemul de justitie al
Romaniei este, de fapt, fundamental defectuos. Procurorii din
sistemele juridice mai bine stabilite si mai bine aprovizionate ale
democratiilor mature ale Europei asigura, de regula, ratele de
condamnare in intervalul de 70-80%. Cum se face ca DNA reuseste sa
obtina atat de mult cu mult mai putin?
Raspunsul este, desigur, ca exigentele sunt reduse si
rezultatele sunt obtinute cu costuri mari pentru standardele de
justitie. Dupa cum arata abuzurile enumerate mai sus, dreptul la un
proces echitabil in fata unui tribunal independent si impartial
stabilit la articolul 47 din Carta Drepturilor UE (articolul 6.1
din CEDO) a fost incalcat in mod repetat ca urmare a relatiilor de
culise care leaga politicienii, procurorii, judecatorii si
agentiile de informatii. Acest lucru a condus la o serie de
urmariri penale selective si politice, in care acuzatilor le-a fost
redusa posibilitatea de a se apara…
Nu exista nici o indoiala ca printre sutele de persoane
judecate si condamnate de coruptie in Romania in fiecare an, o mare
parte sunt vinovate de infractiuni grave. Cu toate acestea, avand
in vedere deficientele majore si lipsurile evidentiate in aceasta
prezentare, nu exista nicio indoiala ca aceste cifre includ, de
asemenea, un numar semnificativ de persoane nevinovate care au
devenit victime ale abuzurilor grave din justitie (…)
Este timpul ca partenerii transatlantici ai Romaniei sa se
uite mai atent la modul in care aceasta tara isi desfasoara
campania anti-coruptie (…)
Aceste preocupari ar trebui sa se reflecte, de asemenea, in politica SUA. Raportarile Departamentului de Stat in domeniul drepturilor omului trebuie sa analizeze mai atent standardele din justitie si statul de drept in Romania. Ar trebui acordata o atentie deosebita intrebarii daca Romania indeplineste angajamentul sau de a asigura controlul civil al armatei, avand in vedere capacitatea SRI de a opera dincolo de limitele responsabilitatii democratice.>>
Stenograma oficiala a marturiei lui David Clark
Sursa: luju.ro
Din categoria:Politica
