Începutul unei activități nu e niciodată greu. Greu e să
menții lucrurile în mișcare. Strategii ucraineni cunosc, cel mai
probabil, această idee a fostului general prusac și teoretician al
războiului Carl von Clausewitz, a cărui lucrare „Despre război”
(Vom Kriege) ar trebui să fie lectură obligatorie pentru orice
absolvent de academie militară care se respectă. Contraofensiva
ucraineană a început de mai bine de o săptămână, iar greul de abia
acum începe. Astfel, deși ucrainenii au făcut progrese limitate (au
înaintat câțiva kilometri și au eliberat câteva sate), trupele
Kievului nu au reușit până acum o străpungere decisivă a liniilor
de apărare ruse, despre care inclusiv analiștii militari
occidentali admit că sunt bine puse la punct.
Concomitent, aceiași experți apreciază decizia curajoasă a
Kievului de a declanșa, pentru prima oară în istoria războiului
modern, într-o epocă dominată de drone, sateliți și muniții
inteligente, un atac frontal împotriva unor poziții fortificate,
fără pregătire aeriană și în inferioritate numerică și în privința
artileriei, scrie digi24.ro .
„Lucrurile simple sunt greu de pus în practică, iar lucrurile
grele sunt imposibile”, ne spune același von Clausewitz, cel
care a definit conceptul de „fricțiune” pe câmpul de luptă –
practic, elementul de necunoscut/hazard care face ca lucrurile care
arată simplu pe hârtie („Desenăm frumos o săgeată albastră care
indică atacul care trebuie să ducă la cucerirea acestui sat”) să
devină extrem de complicate pe teren („Șefu’, am rămas în pană de
benzină, nu mai putem înainta).
În acest moment, singurul lucru de care putem fi siguri în ceea ce
privește contraofensiva ucraineană este că, în realitate, nu prea
știm mare lucru: nu știm dacă atacurile ucrainene chiar fac parte
din „the real thing” sau ele sunt doar ceea ce militarii numesc
„recunoașteri în forță ale dispozitivului” ori „recunoașteri prin
luptă”. Nu știm dacă pierderile din primele zile, în blindate și
tehnică de luptă occidentală, le-au tăiat elanul ucrainenilor, sau
dacă ele au fost luate în calcul de strategii de la Kiev.
În plus, nu știm – cel puțin nu din sursele oficiale, care sunt
extrem de zgârcite la acest capitol – cât de multă „fricțiune” au
cauzat rușii ucrainenilor pe câmpul de luptă, sau cât de mult a
afectat vremea ori livrările de armament occidental planurile
contraofensivei ucrainene.
De asemenea, nu cunoaștem „orarul” contraofensivei: nu știm dacă
ucraineneii „au rămas în urmă”, ori dacă azi sau peste o lună își
propun să ajungă la prima linie de fortificații. Apoi – mai ales –
nu știm locul ales pentru a crea breșa (e prestabilit și bătut în
cuie? sau va fi decis în funcție de rezistența rușilor?). O altă
necunoscută: ce unități și cum vor lărgi eventuala breșă, în baza a
ceea ce strategii militari numesc „principiul torentului care se
extinde” .
De unde „știm”, totuși, dacă avansează (sau nu) ucrainenii ori cum se schimbă linia frontului
În afară de comunicatele oficiale ale celor două tabere (care,
dincolo de parfumul mai mult sau mai puțin discret de propagandă pe
care-l emană, au mereu prostul obicei de a exagera succesele și a
minimiza pierderile), există puține confirmări reale, din surse
neutre.
Una dintre cele mai urmărite surse independente în acest moment,
atent monitorizată și luată în calcul inclusiv de analiștii și
experții militari, este GeoConfirmed, o platformă realizată de un
grup de voluntari care fac schimb de date inclusiv cu reputatul
grup de investigații Bellingcat .
Comunitatea GeoConfirmed este, în esență, un „agregator” care
monitorizează și adună toate sursele foto și video publicate online
referitoare la războiul din Ucraina și geolocalizează (și,
implicit, „confirmă” sau nu) sursa acestora. Practic, GeoConfirmed
localizează coordonatele geografice ale unui loc în baza unei
imagini (cu un tanc distrus, militari pe un cămp etc.).
Exemplu: la data de 17 iunie, militarii brigăzii 47 mecanizate
ucrainene au anunțat distrugerea unor „echipamente militare
rusești” pe „axa Tokmak” (una din direcțiile de atac al
ucrainenilor). Voluntarii de la Geoconfirmed au stabilit
longitudinea și latitudinea și au „confirmat”, în baza acestor
coordonate, poziția geografică a acelor echipamente distruse.
În aceeași zi, rușii au susținut că au distrus un blindat Bradley al trupelor ucrainene, în aceeași zonă. Imaginile cu blindatul distrus au fost și ele „confirmate” (în clip mai apar și două tancuri Leopard despre care tot GeoConfirmed a precizat că sunt pierderi „vechi”).
Tot grație muncii unui voluntar Geoconfirmed, oricine poate „admira” acum, din confortul propriei case, întreaga linie de fortificații rusești, în baza imaginilor provenite de la sateliții civili, comerciali. Orice utilizator Twitter poate da astfel „click” pe fiecare „locație” a fiecărui sector fortificat al rușilor, într-o manieră similară cu „fixarea” oricărei adrese de pe o hartă Google.
Până în acest moment, Kievul a anunțat că a recucerit 100 de
kilometri pătrați în ultima săptămână . Cert este că actualul ritm
de înaintare este mult mai lent decât „blitzkrieg-ul” din toamna
lui 2022 , când ucrainenii au eliberat, practic, întreaga regiune
Harkov de trupele ruse.
De data aceasta, trupele ucrainene sunt nevoite să se „deschidă” în
ofensivă și să-i atace pe ruși, care stau încă bine fixați în
defensivă.
„În timpul ofensivei, trupele noastre întâmpină în continuu
terenuri minate, în combinație cu șanțuri antitanc”, a explicat
adjuncta ministrului ucrainean al Apărării, Hanna Maliar. „La toate
acestea se adaugă contraatacurile constante ale unităților inamice
asupra blindatelor și utilizarea masivă a rachetelor ghidate
antitanc și a dronelor kamikaze”.
Cel mai probabil, așa cum a spus și generalul american Ben Hodges ,
atacul principal nu a venit încă.
Care sunt „axele” probabile ale contraofensivei ucrainene. Cum încearcă rușii să răstoarne planurile de atac ale Kievului
Până în acest moment, experții militari independenți au
identificat trei „axe” sau direcții – probabile – de atac ale
trupelor ucrainene. Ministerul ucrainean al Apărării și Statul
Major al armatei Kievului nu au publicat informații clare în acest
sens. Comunicatele militare vorbesc doar despre „acțiuni ofensive”
ale ucrainenilor, respectiv „acțiuni defensive” ale trupelor ruse
în anumite zone, regiuni sau orașe.
Conform analizei ministerului britanic al Apărării, pe 16 iunie,
puteau fi identificate trei axe majore ale atacului ucrainean
asupra pozițiilor defensive ale rușilor, în zonele Zaporojie și
Donețk: Bahmut, Vuhledar și Orihiv-Tokmak (unde GeoConfirmed a
confirmat pierderile recente, atât ucrainene cât și rusești).
O analiză realizată de un expert militar al Institutului Regal pentru Studii Strategice de la Londra (Royal United Service Institute – RUSI) arată că, deși ucrainenii au reușit să străpungă o primă linie a rușilor, trupele Kievului se află încă la kilometri buni distanță de principala linie de apărare a forțelor Moscovei.
„Kievul nu și-a angajat încă grosul forțelor, iar unitățile din prima linie încearcă să creeze condițiile pentru o străpungere”
Expertul militar recunoaște că forțele ucrainene au întâmpinat
dificultăți încă din primele zile : dacă prima linie de apărare a
rușilor era compusă doar din adăposturi individuale, săpate manual,
acestea erau protejate de câmpuri de mine și supravegheate de drone
care dirijau artileria rusească.
Principala linie de apărare a rușilor se află la 15-20 de kilometri
de pozițiile ucrainene și e alcătuită tranșee săpate „cu
profesionalism”. cazemate din beton, obstacole pentru tancuri și
mine. În spatele celei de-a doua linii defensive se află trupele de
rezervă.
Astfel, pentru ucraineni, cu cât pătrund mai mult în dispozitivul
de apărare rusesc, le va fi tot mai dificil.
„Ucrainenii lovesc în adâncime destul de precis, reușind să
lovească cel puțin două obiective importante, Comandamentul Armatei
35 (unde a fost ucis un general) și o bază a cecenilor. Urmează să
vedem impactul acestor lovituri asupra desfășurării acțiunilor de
luptă. Aviația rusă a apărut mai des pe câmpul de luptă, dar nu în
mod semnificativ (sursă britanică). Rușii au dislocat la o bază din
sud un număr mare de elicoptere de atac”, a spus expertul
militar.
„Foarte probabil, elicopterele vor fi implicate masiv, de ambele
părți. În privința aviației ruse, să vedem răspunsul apărării
antiaeriene ucrainene (în convorbirea telefonică a generalului
Zalujnîi cu generalul (american Mike) Milley, ucraineanul a cerut
sisteme de apărare antiaeriană și sisteme care să ajute focul de
contrabaterie, semnn că ucrainenii au, probabil, probleme în focul
de contrabaterie, strict necesar pentru neutralizarea artileriei
ruse și eliminării ajutorului pe care aceasta îl dă infanteriei
aflate în poziții fortificare, alături de contraatacurile
declanșate din eșalonul doi cu tancurile și infanteria mecanizată”,
a mai precizat analistul militar Sandu Valentin-Mateiu.
Principala slăbiciune a blindatelor ucrainene în fața atacurilor
elicopterelor rusești este exlicată într-o amplă analiză a
publicației de specialitate War Zone . În rezumat, elicopterele de
atac rusești încep să folosească rachete antitanc a căror rază o
depășește pe cea a sistemelor antiaeriene mobile ucrainene, ceea ce
face ca elicopterele Moscovei să poată lansa atacuri în afara
„bulei” de interdicție antiaeriană a Kievului, pe linia
frontului.
Important, a precizat expertul militar, este ca „armata ucraineană
să nu atingă punctul culminant, angajând decisiv toate unitățile,
înainte să treacă de liniile fortificate”.
Sau, cum spunea generalul Ben Hodges, fostul comandant al trupelor
SUA în Europa: „Când vom vedea două sau trei astfel de brigăzi
(cu 500-750 de vehicule blindate) concentrate pe un front îngust,
atunci cred că putem spune că a fost declanșat atacul
principal”
Ce trupe au ucrainenii pregătite pentru contraofensivă. Câte armate au dispuse rușii pe întreaga linie a frontului
Din informațiile publicate de sursele militare ucrainene, până
acum știm că au fost angajate în luptă două brigăzi principale:
Brigada 47 Infanterie Mecanizată și Brigada 37 Infanterie
Marină.
Ben Hodges a estimat că principala „forță de șoc” ucraineană are în
compunere 7-12 brigăzi de asalt.
„Ucrainenii au angajat în luptă doar 3 din cele 20 de brigăzi
pregătite pentru această contraofensivă 12 înzestrate cu echipament
occidental și 8 brigăzi de asalt”, a spus Sandu-Valentin Mateiu
.
Analistul român a prezentat pe contul său de Facebook inclusiv
dispozitivul și dislocarea aproximativă a trupelor ruse pe frontul
Zaporojie.
Frontul Nipru este ținut, conform comandorului în rezervă al
armatei române, de Armata a 49-a (din Caucaz, Regiunea Militară
Sud) și Corpul 22 (din Crimeea). „Au existat informații (oficiale
ucrainene!) că rușii ar fi transferat trupe din grupul de armate
Nipru elemente din cadrul Armatei a 49-a, precum și Brigada 810
Infanterie Marină (este în rezerva grupului de armate Nipru dar și
trupe aeropurtate (apare Brigada 83 VDV – parașutiști
n.r. – și Brigada 11).
Aceste date se bazează pe un raport extrem de detaliat întocmit de
către un analist militar polonez.
Astfel, Sandu-Valentin Mateiu explică, în baza datelor
analistului polonez, că „frontul Zaporojie este ținut de (de la
vest la est) de Armata a 35-a (RM Est), Armata a 5-a (RM Est),
Armata a 36-a (RM Est), Corpul 68 (RM Est) Comandamentul Armatei a
35-a a fost lovit de ucraineni, comandantul acesteia fiind
ucis”
De asemenea, rezerva frontului Zaporojie, la nivel
operativ-strategic, este asigurată de Armate a 58-a (RM Sud,
Caucaz).
„Toate armatele sunt armate de arme întrunite (armate de tancuri
sunt pe frontul din Lugansk nord spre Harkov). Ambele corpuri sunt
de infanterie mecanizată (Corpul 22, constituit în Crimeea, are mai
mult unități de apărare de coastă); pe direcția Tokmak: în primul
eșalon sunt trupe separatiste DNR, iar rezerva operativă este
Divizia 19 Infanterie Mecanizată (din cadrul Armatei 58) și Brigada
22 Spețnaz (tot din Caucaz); pe direcția ( de la Velika Novosilka &
Vuhledar) spre Berdiansk, rezerva operativă este asigurată de
Divizia 42 Infanterie Mecanizată (din cadrul Armatei a 58-a)”, a
precizat analistul militar. Totodată, în „rezerva
operativ-strategică, Armata 58 are unități dislocate pe direcția
Tokmak-Melitopol, iar Armata 1 Tancuri e în „rezerva
strategică”.
comisarul.ro
