The Corbii de Piatră Monastery
is lying in a place as if
chosen by the Divinity itself and the construction
itself is remarkable by
its complete simplicity that makes you meditate, introspect and
pray. The church is documentary attested in 1512 when it became a
place of worship
The beginnings of monastic life at Corbii de
Piatra (the Stone Ravens) are rather unknown.
Most of the monastic settlements replaced
older ones,
going down through history to times beyond
memory.
This is how it must have
been for the Ravens Monastery,
located in the heart of a
mysterious and very ancient ascetic Romanian settlement.
The first document mentioning it is dated
June 23, 1512, which is certainly not the date the monastery was
first created, and there are accurate information stating that the
holy place existed before this date.
The cave church of is a typological
derivative of the hall-church, with two altars meant for two patron
saints, typical of the Byzantine world of the 10th century.
It is typologically related to the group of
cave churches of Cappadocia, as the special feature of the double
altar with one single nave is unique in our country.
This solution was probably convenient for
the small communities of monks who can go without the deacon. The
stylistic features, the quality of the painting, exclusive with
Greek inscriptions, corroborated with information gathered from
other documents, allow setting the exact date of the complex at the
beginning of the 14th century. The cave complex of Corbii de Piatra
is the tangible evidence of the existence of monastic nuclei of the
anchorite type in Wallachia even before the organization of the
Wallachian church in the 14th century.
Dug into a huge rock wall (30 m high
and 14.5 m long), the church is, from an architectural point of
view, falls into the byzantine architectural typology,
characteristically for the 10thCentury.
On the other hand, this type of
rupestrian citadel, having a camouflaged entrance (under 1 meter
high) determines some historians to presume its age to be around
the period the Christians were persecuted, that is about the end of
the 2ndCentury, B.C. Other historians place their suppositions
further back, presupposing that here would have been a Dacian place
of worship, votive to the ancient God Zalmoxis.
The unicity of this monastery is not
given only by its aspect and the space around it but also by the
fact that the church has two altars for the same nave. In front of
the entry into the church, there is the refectory (the canteen of
the monastery).
The interior of the church is sublime,
silent and simple.
It is worth noting that the mural
painting date from the 14th Century and still has large original
parts of the old painting, depicting biblical scenes: The Nativity
Scene, The Raising of Lazarus, The Annunciation, and The
Transfiguration.It is considered to be the oldest rupestrian
painting into the country.
An 11th old Century wooden church, placed
into the yard, poorly build, skewed by the time and weather-bitten,
completes the whole image full of spirituality and depth. This
mysterious hermitage, from immemorial times, in which you are only
allowed to whisper heavenly-minded and humble, is a place of
pilgrimage for the believers and for the tourists that are seeking
places endowed with special energies.
Mănăstirea Corbii de
Piatră este așezată într-un loc ales parcă de Divinitate,
iar construcția în sine, se remarcă printr-o simplitate
desăvârșită, ce predispune la meditație, introspecție și rugăciune.
Biserica este atestată documentar la 1512, când a devenit lăcaș de
cult cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, închinat domnitorului
Neagoe Basarab.
Despre vechimea acestui lăcaș însă, sunt multe păreri, care consideră că originile s-ar situa în vremuri mult mai îndepărtate, ale istoriei. Săpată într-un perete uriaș de stâncă (înalt de 30 m și lung de 14,5 m), biserica se înscrie din punct de vedere arhitectural, în tipologia bizantină, caracteristică secolului X. Pe de altă parte, acest gen de adăpost rupestru, prevăzut cu o intrare de camuflaj (de sub 1m înălțime), îi face pe unii istorici să maergă cu prezumțiile, până la perioada persecuțiilor împotriva creștinilor, de la sfârșitul secolui al II-lea, după Hristos.
Alții merg cu supozițiile, în vremuri și mai îndepărtate, presupunând că aici ar fi fost un loc de cult dacic, închinat zeului Zalmoxis.
Unicitatea acestei mănăstiri, nu este dată numai de aspectul ei și al spațiului ce o înconjoară , ci și de faptul că, biserica este prevăzută cu două altare ale aceluiaș naos. Înainte de intrarea în biserică, se află trapeza (sala de mese a mănăstirii). Interiorul bisericii este sublim, tăcut și simplu. De remarcat, este pictura murală de secol XIV, care păstrează în original mari părți din pictura veche, ce redă scene biblice: Nașterea Domnului, Învierea lui Lazăr, Bunavestire, Schimbarea la față. Este considerată ca fiind, cea mai veche pictură rupestră din țară. În curte, o bisericuță de lemn, de secol XIX, firavă și înclinată de timp și intemperii, întregește tabloul plin de spiritualitate și profunzime.
Acest schit misterios, venit din timpuri străvechi, în care nu poți vorbi decît în șoaptă, cu smerenie și pioșenie, este loc de pelerinaj pentru credincioși și pentru turiștii care caută locuri încărcate de energii deosebite.
http://www.imperialtransilvania.com
Despre vechimea acestui lăcaș însă, sunt multe păreri, care consideră că originile s-ar situa în vremuri mult mai îndepărtate, ale istoriei. Săpată într-un perete uriaș de stâncă (înalt de 30 m și lung de 14,5 m), biserica se înscrie din punct de vedere arhitectural, în tipologia bizantină, caracteristică secolului X. Pe de altă parte, acest gen de adăpost rupestru, prevăzut cu o intrare de camuflaj (de sub 1m înălțime), îi face pe unii istorici să maergă cu prezumțiile, până la perioada persecuțiilor împotriva creștinilor, de la sfârșitul secolui al II-lea, după Hristos.
Alții merg cu supozițiile, în vremuri și mai îndepărtate, presupunând că aici ar fi fost un loc de cult dacic, închinat zeului Zalmoxis.
Unicitatea acestei mănăstiri, nu este dată numai de aspectul ei și al spațiului ce o înconjoară , ci și de faptul că, biserica este prevăzută cu două altare ale aceluiaș naos. Înainte de intrarea în biserică, se află trapeza (sala de mese a mănăstirii). Interiorul bisericii este sublim, tăcut și simplu. De remarcat, este pictura murală de secol XIV, care păstrează în original mari părți din pictura veche, ce redă scene biblice: Nașterea Domnului, Învierea lui Lazăr, Bunavestire, Schimbarea la față. Este considerată ca fiind, cea mai veche pictură rupestră din țară. În curte, o bisericuță de lemn, de secol XIX, firavă și înclinată de timp și intemperii, întregește tabloul plin de spiritualitate și profunzime.
Acest schit misterios, venit din timpuri străvechi, în care nu poți vorbi decît în șoaptă, cu smerenie și pioșenie, este loc de pelerinaj pentru credincioși și pentru turiștii care caută locuri încărcate de energii deosebite.
http://www.imperialtransilvania.com
