Într-un interviu acordat Agerpres, Aurel Popescu, președintele Rompan este de părere că în acest an oferta de cozonaci va fi mai mare decât cererea. Acest fenomen ar avea legătură cu scăderea consumului din partea populației în contextul scăderii puterii de cumpărare, în conditiile în care oferta industriei se ridică la aceleași cifre ca cele de anul trecut: cca 7 – 7,5 milioane bucăți. Vești bune vin din partea exportatorilor care au reușit să crească cu 10 % vânzările de cozonaci pe piețele externe:
„Din cei 7 – 7,5 milioane de cozonaci pe care îi producem în această perioadă, aproape 10% sunt destinați exportului, un procent semnificativ. Suntem prezenți în toate țările, nu doar în cele în care trăiesc români. De exemplu, în Anglia, oamenii au obișnuit să cumpere cozonaci de la magazinul românesc”, a mai adăugat Popescu. Pe piață, cozonacii sunt oferiți în vânzare la prețuri cuprinse între 12 lei și 80 lei per kilogram, în funcție de umplutură și gramaj.
Cozonacul românesc ar fi pe locul 2 într-un top al pâinilor tradiționale de Crăciun realizat de Taste Atlas, scrie România Liberă, ceea ce ar explica interesul pentru acest produs pe piețele externe. Pe primul loc în acest top s-ar afla un produs din Cehia: Vánočka, pregătită în mod tradițional în perioada Crăciunului, cu arome de rom și coajă de lămâie, stafide și migdale. Numele acestei delicatese provine de la cuvântul ceh “Vánoce,” însemnând Crăciun, simbolizând, se spune, pruncul Iisus așezat într-o iesle.Pe locul al treilea se află Pandoro, pâinea tradițională de Crăciun originară din Verona. Numele său, derivat din expresia italiană “pan d’oro,” adică “pâine aurie,” face referire la culoarea sa galbenă, rezultată din utilizarea generoasă a gălbenușurilor de ou. Pandoro este copt tradițional într-o formă specială de stea și, spre deosebire depanettone, nu conține nuci sau fructe uscate. Noi am verificat informația și nu am gasit decât că pe site-ul respectiv Cozonacul (românesc și bulgăresc) se află pe locul 7 din 79 într-un top al pâinilor dulci produse cu diferite ocazii. Înaintea lui s-ar afla, în ordine: Tsoureki și Vasilopita (Grecia), Brioche (Franța), Pan de Muerto (Mexic), Kardemommeboller (Suedia) și Vánočka cehească de care am pomenit mai devreme.
Mi-a plăcut totuși că site-ul respectiv a ordonat recenzii pentru câțiva producători locali de cozonaci și cred că ar fi o idee bună să pomenesc numele acestora aici: Chocolat de pe strada Episcopiei din București, Cofetăria Victoria de pe Bulevardul Mihalache, Mama Cozonacilor de la Bran, Cozonacul de la Băcania Veche de pe Barbu Văcarescu, Cofetăria Claus de pe Banu Manta și La Farine de pe Șoseaua București Ploiești.
Anul acesta a aparut la prestigioasa editură Springer un compendiu de peste 400 de pagini dedicat pâinilor tradiționale din Europa. Este o lucrare vastă coordonată de profesori universitari și cercetători de la facultăti de industria alimentară de pe continent. Zona românească este reprezentată printr-un capitol dedicat pascăi și cozonacului scris de Alexandru Rusu, Alexandra Moldovan și Monica Trif. Lucrarea este concentrată mai degrabă pe pască și variațiunile ei în diferite regiuni. Cozonacul, din perspectiva autorilor, este un simbol al mormântului în care a fost pus Iisus Hristos după ce a fost coborât de pe Cruce și este o prăjitură tradițională coaptă doar pentru sărbători importante precum Paștele și Crăciunul. În funcție de regiune, există mai multe tipuri de umpluturi: brânză de vaci, stafide, smântână, nucă și/sau mac și/sau cacao. Uneori chiar se numește după regiunea de proveniență: cozonacul moldovenesc, cozonacul din Bucovina etc. Rețeta pe care autorii o propun în acest compendiu pentru cozonac este mai degrabă exemplificativă, așa că am căutat o rețetă care să se potrivească cât mai bine cu intenția lor, dar care să conțină suficiente informații pentru a putea fi aplicată în practică. Rețeta face parte din Rețetarul pentru produse de cofetărie și patiserie editat de Direcția pentru Industria Alimentară a Ministerului Comerțului Interior exact cu 60 de ani în urmă. Autori au fost: Benone Lazăr, Constantin Gheorghiu, Ioan Mihai și Constantin Popa.