Pe 4 decembrie, administrația Trump a publicat Strategia Națională de Securitate, provocând reacții puternice din partea politicienilor europeni. Cancelarul german Friedrich Merz a catalogat anumite pasaje drept „inacceptabile”. Se sugerează că un document nepublicat anterior ar fi conținut planuri specifice ale SUA pentru a colabora cu națiuni precum Italia, Austria, Polonia și Ungaria, cu scopul de a le îndepărta de Uniunea Europeană. Totuși, Casa Albă a negat existența acestui document, iar anumiți experți consideră că scopul SUA nu este îndepărtarea acestor țări din UE, ci mai degrabă o degradare treptată a integrării europene.
Deja se observă semne de divizare pe scena politică europeană. Ungaria este un exemplu emblematic în acest sens, refuzând să respecte deciziile Uniunii Europene privind politicile energetice legate de Rusia. Premierul Viktor Orban a reușit să obțină derogări de la sancțiunile impuse de americani, iar în acest context, se pare că SUA oferă sprijin partidelor euro-sceptice din întreaga Europă. Ungaria, sub conducerea sa, este un caz evident, dar Italia, condusă de Giorgia Meloni, ar putea, de asemenea, beneficia de ajutorul american, chiar dacă Meloni nu adoptă o poziție ostilă față de Uniune.
În privința Poloniei și Austriei, acestea nu sunt guvernate de partide populiste de dreapta, însă există partide influente în aceste țări care ar putea colabora cu SUA. Absența Cehiei și Slovaciei din lista țărilor de interes a Washingtonului sugerează o alegere ideologică a SUA, care pare să fie mai deschisă față de partidele populiste de dreapta. Strategia națională publicată de Trump avertizează asupra unei așa-zise „ștergeri civilizaționale” în Europa cauzate de migrație, susținând totodată partidele suveraniste care promovează valori naționale și conservatoare.
Trump a criticat liderii europeni pentru slăbiciunea lor în fața provocărilor contemporane, accențuând astfel ruptura existentă între viziunea americană asupra geopoliticii și răspunsurile europene la crizele actuale. În plus, se discută despre crearea unui organism de putere denumit „Core 5”, care ar include SUA, China, Rusia, India și Japonia, sugerând o reconfigurare a puterii globale în care Europa ar putea juca un rol tot mai mic.
Casa Albă a respins informațiile referitoare la o variantă extinsă a strategiei, catalogându-le drept „știri false”. Aceste reacții indică nu doar tensiuni între SUA și Europa, ci și o mentalitate de împărțire a influențelor pe continent. Cu toate acestea, realitatea geopolitică actuală sugerează că Uniunea Europeană va trebui să navigheze cu grijă în acest context provocator pentru a-și menține unitatea și influența în raport cu puterile din afară.