Clima și fenomenele meteorologice extreme au influențat profund viețile ardelenilor de acum 500 de ani, iar acest subiect este acum atent cercetat de lect. univ. dr. Tudor Caciora, de la Universitatea din Oradea.
Studiile sale, publicate în prestigioasa revistă „Frontiers in Climate”, analizează impactul schimbărilor climatice din perioada Micii Glaciațiuni asupra locuitorilor Transilvaniei.
„Am decis să explorez documentele istorice pentru a înțelege mai bine modul în care schimbările de climă au influențat societatea de atunci”, explică Tudor Caciora. „În Regat, astfel de surse sunt aproape inexistente, însă în Transilvania există cronici și jurnale care consemnează fenomene meteorologice extreme.” Cercetătorul subliniază că abordarea sa pune accent pe trăirile oamenilor din acea perioadă, considerând că, deși subiective, aceste relatări sunt la fel de valoroase ca și datele extrase din inelele de creștere ale copacilor sau analizele izotopilor de gheață.
O istorie climatică marcată de extreme
Conform studiului său, clima Transilvaniei a variat considerabil în secolele XVI-XVII, incluzând perioade prelungite de secetă, valuri de căldură și episoade severe de precipitații și inundații. „Seceta extremă din vara lui 1540 a dus la secarea izvoarelor și râurilor, moartea animalelor și disperarea oamenilor, care recurgeau la procesiuni pentru a se ruga pentru ploaie”, povestește cercetătorul.
În prima jumătate a secolului al XVI-lea, vestul Europei a resimțit din plin efectele Micii Glaciațiuni, însă în estul continentului, inclusiv în România, fenomenele extreme au apărut cu aproximativ 100 de ani mai târziu. „În prima parte a secolului XVI, au predominat verile și iernile calde, dar în cea de-a doua jumătate, lucrurile s-au schimbat radical. Iernile au devenit extrem de reci, precipitațiile au fost abundente, recoltele distruse, iar populația a avut de suferit în mod dramatic”, explică Tudor Caciora.
Foamete, ciumă și invazii de lăcuste – un efect în lanț
Studiul subliniază o realitate dureroasă: schimbările climatice din acea perioadă au fost urmate de dezastre majore. „Au fost 30 de ani de ciumă, 23 de ani de foamete și nouă ani de invazii de lăcuste. Aceste evenimente au afectat profund structura demografică și economică a Transilvaniei”, menționează cercetătorul. Între 1551-1556 și 1585-1586, epidemiile de ciumă au decimat populația orașelor transilvănene. „În Oradea, s-a consemnat că mureau zilnic între 100 și 120 de oameni, ceea ce a dus la depopularea drastică a orașului.”
Istoria climei, o lecție pentru prezent
Cercetările lui Tudor Caciora arată că variabilitatea climatică a fost mereu o constantă a istoriei umane. „Niciodată clima nu a fost stabilă. Astăzi, temperatura în România este în creștere și ne aflăm într-o perioadă interglaciară caldă”, precizează el. Studiul său aduce astfel o perspectivă valoroasă asupra modului în care schimbările climatice pot influența profund societatea, oferind lecții importante pentru prezent și viitor.
