Cum au zburat de pe Aeroportul Sibiu peste 100 de milioane euro. Un gheșeft al primarului Klaus Iohannis, în colaborare cu fostul șef al CJ, Martin Bottesch

Afacerea “Aeroportul Internațional Sibiu” este un exemplu clasic de țepuire a bugetului de stat. Autori: Klaus Iohannis primar al Sibiului și Martin Bottesh, fost președinte al consiliului județean Sibiu ( 2004-2012). Lucrările au început în 2006 și nu s-au terminat nici astăzi. S-a dorit a deveni un aeroport modern, la standarde internaționale, special pentru evenimentul „Sibiu, capitala culturală europeană” și a devenit o mlaștină plină de corupție, care a înghițit peste 100 de milioane de euro.

Este o afacere pur germană, orghestrată de primarul Sibiului, în colaborare cu colegul său de partid, din Forumul Democrat al Germanilor din România, cu proiect adus din Germania, cu firmă selectată (nu prin licitație, ci prin încredințare directă) cu capital german. Consiliul municipal Sibiu avea , la momentul desfășurării acestei afaceri, peste 70% consilieri ai FDGR, iar consiliului județean, peste 50% reprezentanți ai FDGR. Un adevărat gheșeft pentru buzunarele celor doi lideri sași!

Alegerea firmelor pe sprânceană

Cei doi s-au ocupat personal de alegerea firmelor pentru executarea lucrărilor, ei s-au pus în fruntea comisiei pentru urmărirea derulării lucrărilor, eliminând toți specialiștii, inclusiv pe directorul general al Aeroportului Sibiu. Nu au ținut cont de recomandările celor de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Nici după ce terenul de pe pista aeroportului s-a surpat și a fost acoperit de apă. Cei doi sași și-au pus și semnătura pe recepția lucrării, deși erau numeroase nereguli în executarea proiectului. Organele de anchetă s-au jucat de justiția (ba dădeau NUP, ba soluția era invalidată, ba dosarul era trimisă la București, ba se întorcea la DNA Alba Iulia). Ultima informație legată de afacerea aeroportului Sibiu ne parvine din 2012, 3 aprilie, când Doru Țuluș, procuror șef la DNA București propunea începerea urmăririi penale a lui Martin Bottesch pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Concret, despre ce este vorba? Într-o plîngere penală din 26.06. 2010, depusă de consilierul județean din acea perioadă, Corneliu Bucur, se solicită “anchetarea conducerii Consiliului județean Sibiu și a primăriei Sibiu pentru modul incompetent și fraudulos în care a fost derulat contractul privind lucrările la obiectivul extindere și modernizare Aeroport Internațional Sibiu, lucrări contractate la începutul anului 2006, la valoarea inițială de 52 de milioane euro și ajunse la sfârșitul lucrărilor contractate, cât și a lucrărilor angajate suplimentar față de contractul inițial, la valoarea de 69 de milioane euro”(n.r. pînă astăzi suma depășește 100 milioane de euro).

Bani mai mulți, spații mai mici

Consilierul județean Bucur susține că „majorarea valorii generale a costului lucrărilor s-a produs în condițiile absolut stupefiante ale reducerii spațiilor terminalului de călători cu 21 m, ceea ce a avut consecințe dintre cele mai dezagreabile, faptul că o serie de funcțiuni ale activităților aeroportuare nu au fost în situația de a beneficia de spații necorespunzătoare, cele realizate fiind subdimensionate. După începerea zborurilor de pe acest aeroport internațional modernizat, a fost necesară instalarea unor containere total inestetice pentru un obiectiv internațional, practic reparat capital și pretins modernizat la cerințele unui aeroport internațional”.

Fără depozit de carburanți

Bucur mai acuză faptul că „deși era anunțat ca fiind în fază de recepție finală, s-a renunțat la construirea depozitului de carburant (kerosen), obiectiv cu valoare strategică pe orice aeroport internațional din lume. Rezultatul acestei renunțări este acela că, de doi ani de zile, avioanele de scurt curier se alimentează direct din cisterne, iar cele de lung curier sunt rugate să se alimenteze, la pornire și pentru cursa de înapoiere!”, se mai spune în plângerea penală.
În documentația trimisă către DNA, se acuză faptul că „din cauza neexecutării unui sistem de drenuri în profunzime (care să conducă apele pluviale prin stratul compact și gros de argilă impermeabilă, aflat sub toată suprafața aeroportului, până în pânza freatică, aflată la peste 7 m adîncime), fapt neelucidat de comisiile de recepție privitor la cauzele reale (fie că nu s-au mai proiectat, fie nu s-au mai executat, din lipsă de fonduri), pe aeroport, după fiecare ploaie mai intensă, se produc importante acumulări de apă și chiar s-a format un lac cu o suprafață de 1 ha, pe marginea căruia s-a format o vegetație specifică zonelor lacustre și s-au pripășit păsările de baltă”.

O mică deltă pe aeroport

Cu alte cuvinte s-a creat o situație de-a dreptul hilară: din motive legate de defecțiuni tehnice, în loc să fie construit un aeroport internațional, s-a creat un microclimat de mlaștină, care adăpostește diferite specii de păsări!!!!
Consilierul Corneliu Bucur le-a precizat procurorilor că există „8 rapoarte ale companiilor aviatice care operează pe aeroportul Sibiu și care au avut accidente constând din lovirea păsărilor de avioanele care decolau sau aterizau pe aeroport. Această situație, care este tolerată de la începutul reluării zborurilor pe acest aeroport, prezintă un risc și o periculozitate maximă, putând în orice moment să conducă la adevărate catastrofe”.

De asemenea, în plângerea de la DNA, se arată că „ din lipsa unui sistem de drenaj corespunzător, s-a ajuns la tasarea progresivă a pământului de umplutură, adus în cantități considerabile (de milioane de mc) pentru amenajarea pistelor și a rambleului, fapt care a provocat prăbușirea rambleului și a capătului pistei, odată cu care a fost demontată și antena specială L.S-I care ghida elelctronic aterizarea avioanelor pe timp de ceață sau de vizibilitate redusă”. Drept consecință, „capacitatea de operare pe aeroportul din Sibiu, în sezonul rece, când începe condensul vaporilor din atmosferă este drastic limitată”.

Centrala electrică, sub apă

În același timp, „din cauza imposibilității drenării terenului, căminele de tragere, în care sunt mufate terminalele cablurilor electrice subterane, de la toți utilizatorii externi de pe aeroport, înaintea introducerii acestora în Centrala electrică, sunt pline până la refuz de apă, punând în pericol deosebit de mare, în orice moment, întreruperea alimentării cu energie electrică a sistemelor de balizaj sau a tuturor celorlați utilizatori de pe aeroport”.
Desprinse parcă din capitolul „Isprăvile lui Dorel”, în plângerea penală se precizează că” la centrala electrică s-a săpat o fosă pentru colectarea apelor de infiltrație, iar în interiorul acesteia s-a montat o pompă sumersibilă pentru evacuare apei din această veritabilă fântână oarbă”.

Situația este de-a dreptul halucinantă pentru un aeroport internațional modernizat cu peste 70 de milioane de euro!
“Această fosă deschisă cu apă întreține o umiditate atmosferică în interiorul centralei electrice, care pune în pericol de oxidare toți utilizatorii interni”, se explică în plângerea penală.

Ușile de la garajele pompierilor, mai mici

Pentru a friza ridicolul, printre tarele lucrărilor supervizate direct de șeful CJ , Martin Bottesch și de primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se numără și proiectarea subdimensionată a porților de acces de la garajele mașinilor de pompieri, “fiind nevoie de lucrări de remediere destul de dificile, întrucât a fost nevoie a se interveni în betonul armat al buiandrugilor de la partea superioară a celor 7 uși”!

De asemenea, probleme au fost și la lucrările de amenajare a parcărilor aeroportului. „ Nu s-au proiectat și ca atare, nu s-au montat, sistemele electrice și electronice care să acționeze automat barierele de acces și de ieșire din parcare, ceea ce a făcut ca, mai bine de 2 ani, Aeroportul să nu încaseze niciun leu din taxarea serviciilor de parcare, cu pierderi financiare considerabile”, se mai arată în plângere.
Specialiștii, scoși din cărți

Deși s-a dovedit a fi o lucrare extrem de dificilă, cei doi lideri asociați ai județului Sibiu (Klaus Iohannis și Martin Botthesch) au refuzat să colaboreze cu specialiștii de la Aeroprtul Sibiu, dar și cu cei de la Autoritatea Aeronautică Civilă din București. Pentru ei, specialiști nu au însemnat decît firme germane. Astfel, mai întîi Klaus Iohannis a achiziționat din Germania proiectul pentru aeroportul din Sibiu, proiectantul lucrării „selectat” a fost firma Obermayer Planen+Beraten Gmbh (printr-o procedură total netransparentă), consultantul general ales este „Dornier Consulting GMbh” iar contructorul, tot o firmă nemțească, Max Boegl.

Bugetul pentru lucrările la aeroprtul Sibiu s-au făcut exclusiv de la consiliul județean și de la consiliul municipal Sibiu, refuzându-se accesarea de fonduri europene sau finanțarea de la bugetul de stat.

„Mai uluitor decât toate cele relatate până acum, în ceea ce privește aspectele dubioase ale modului în care s-au desfășurat toate etapele de lucru la noul obiectiv de investiții, a fost interdicția obstinată a președintelui CJ Sibiu, adresată comandantului Aeroportului, sub amenințarea cu destituirea, de a se preocupa (inspecta, verifica, controla lucrările) sau de a semnala vreo neregulă constatată în timpul lucrărilor, chiar și numai dirigintelui de șantier- lucru de neînțeles câtă vreme beneficiarul direct al investiției era chiar Aeroportul”, se mai spune în plângerea penală.
Drept urmare, la recepția finală a lucrărilor, reprezentanții Aeroprtului, comandantul Augustin Sava și cei trei specialiști – George Plăiașu – director tehnic, Velicu Gheorghe – director operațional și Lunca Mircea – șef serviciu securitate aeroport, votează împotriva încheierii lucrării, în condițiile în care constată numeroase nereguli în execuție.

Revolta directorului general al AACR

De asemenea, împotriva recepției lucrărilor s-au pronuntat și reprezentantul Autorității Aeronautice Române, directorul general din acea vreme, Florea Geică, dar și reprezentanții din cadrul Ministerului Transporturilor.
Ca ultim gest pentru a salva lucrările de modernizare a aeroportului de la Sibiu, Florea Geică îi trimite șefului CJ , o epistolă, în data de 15.04.2009, în care îi atrage atenția asupra gravelor deficiențe tehnice ale acestui proiect. Cea mai gravă deficiență notificată de direcvtorul general Autorității Aeronauitice se referă la “gravitatea acumulărilor de apă pe terenul aeroportului și în canalele și căminele de vizitare în care sunt pozate conductele electrice ale căror caracteristice din fabricație nu sunt compatibile cu condiția lor de permanență imersie în apele pluviale acumulate din cauza imposibilității drenării lor”. Geică susține , în materialul trimis că, „toate aceste deficiențe pot afecta siguranța în explotarea Aeroportului Sibiu”.

În plângerea penală, Corneliu Bucur semnalează și al caz de corupție: viceopreședinte CJ din acea perioada, liberalul Gheorghe Dicu, numit în comisia de recepție a lucrărilor, a obținut pentru firma sa, SC SAFA SRL, o serie de contracte la executarea proiectului de modernizare a aeroportului, un dosar evident de incompatibilitate și conflict de interese.

Aventurile plângerilor penale

Această plîngere penală înaintată de Corneliu Bucur a avut o evoluție sinuoasă, fiind plimbată de la parchet la altul, de la DNA Alba Iulia la DNA București și invers. O primă ordonanță emisă pe 22.07.2011 de DNA Alba Iulia, dă soluție de neîncepere a urmăririi penale în cazul lui Martin Bottesch. Procurorii susțin că a fost admisă plângerea penală a lui Corneliu Bucur, că s-a constituit dosarul penal nr.162/P/2010, că s-a dispus autorizația de interceptare a comunicațiilor de orice tip a învinuitului Martin Bottesch, “însă din procesele de redare a convorbirilor interceptate nu au rezultat indicii privind favorizarea de către învinuit a părților contractate, angrenate în proiectul Modernizare Aeroport Sibiu”.

„Față de starea de mai sus expusă în cauză, se constată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz îm serviciu contra intereselor publice”.

În asemenea situație, Corneliu Bucur trimite o nouă plîngere penală procurorului șef al DNA, Daniel Morar. De această dată, procurorul Petru Naniță, sef adjunct al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție din cadrul DNA infirmă soluția dată de DNA Alba Iulia și propune„redeschiderea și reluarea urmăririi penale față de Martin Bottesh”, fără să menționeze nimic despre Klaus Iohannis. „Nu au fost analizate, pe bază de probe, inclusiv expertize tehnice, cauzele și condițiile care au condus la executarea unor lucrări necorespunzătoare și responsabilitatea părților, toate raportate la norma incriminatorie, în scopul stabilirii dacă există răspundere penală pe lângă răspunderea civilă”, se arată în soluția dată de DNA București.
Dosarul penal se întoarce la DNA Alba Iulia și la doar o lună, procurorul șef al Direcției, Liana Boer, dă o nouă soluție de scoatere de sub urmărire penală a lui Martin Bottesch.

În sfârșit, DNA începe urmărirea penală

Exasperat, consilierul județean, Corneliu Bucur se adresează din nou DNA București. El sintetizează toate acuzele într-un catalog al celor 10 ilegalități înfăptuite de fostul șef al CJ Sibiu în complicitate cu primarul Sibiului: supravegherea necorespunzătoare, superficială față de execuția defectuasă a lucrărilor; nedispunerea, la timpul cuvenit a executării remedierii gravelor erori și defecțiuni constatate și reclamate de comandantul aeroportului; îngrădirea dreptului și obligațiilor care îi reveneau comandantului aeroportului; dispunerea efectuării plăților, prin tranferul sumelor necesare acestora din bugetul Consiului Județean, în pofida constatării unor deficiențe severe ale execuției lucrărilor; dispunerea recepționării parțiale și finale, în contradictoriu cu tot personalul de specialitate din cadrul aeroportului; ascunderea situației reale în ceea ce privește nemaiconstruirea rezervorului de carburanți, chiar și față de membrii comisiei; ocultarea obstinată a datelor reale ale acestei investiții față de membrii consiliului județean; modificarea abuzivă, prin încălcarea legislației în vigoare, a componenței Consiului de administrare al aeroportului, evident cu scopul favorizării partenerilor contractuali; sfidarea celui mai reputat expert din comisia de recepție, reprezentantul Autorității Aeronautice Civile.

Drept urmare, Doru Țuluș, procurorul șef al Secției de combatere a infracțiunilor conexe de corupție din cadrul DNA, a dat o rezoluție, în data de 3 aprilie 2012 prin care era infirmată din nou soluția de NUP dată de DNA Alba Iulia și dispunea redeschiderea și reluarea urmăririi penale în acest caz. Din păcate însă nu se mai știe nimic de acest dosar penal.

„Din analiza dosarului și a plângerii soluției, rezultă că plângerea este întemeiată. În cauză nu au fost administrate toate probele necesare lămuririi complete a cazului, sub aspectul îndeplinirii procedurilor pentru achizițiile publice, atribuirea contractelor de execuție, stabilirea clauzelor contractuale defavorabile beneficiarului, controlul execuției lucrărilor, modalitățile de recepție intermediare și finale. Nu s-a stabilit cert, inclusiv prin expertize tehnice dat fiind caracterul specific al investiției, cauzele și condițiile care au condus la executarea unor lucrări necorepunzătoare. Efectuarea unor expertize se impunea cu necesitate, ținând cont de expertiza deja efectuată în 2010 și care a evidențiat, fără putință de tăgadă aceea că pământul folosit pentru realizarea umpluturilor a fost de calitate necorespunzătoare, drenajul subdimensionat și necorespunzător, iar conformarea rambleului (pantă mare a taluzului), de asemenea, nu a fost adecvată în raport cu proprietățile fizico-mecanice, ținând cont și de condițiile morfologice și hidrologice locale. Pe de altă parte, în situația executării de lucrări neconforme, restituirea procentului de 70% din garanția de bună execuție către antreprenor, dispusă de Martin Bottesch, ordonatorul principal de credite, este pur și simplu fără nicio justificare”, se arată în rezoluția emisă de procurorul Țuluș.

Pe această cale, procurorul DNA confirmă acuzele aduse în plângerea penală de fostul consilier județean, Corneliu Bucur referitor la acest caz de mare corupție, de care se fac vinovați fostul șef al CJ, Martin Bottesh și actualul primar al Sibiului, Klaus Iohannis. Este un caz de favorizare a clientelei create în jurul liderilor FDGR, o serie de firme germane care au dat un mare tun bugetului local al sibienilor.

Sursa :http://ancheteonline.ro/