Actuala rată a inflației este consecinţa politicilor adoptate în timpul pandemiei Covid-19 și este potențată de efectele nefaste ale războiului din Ucraina, dar și de criza energetică severă. Este concluzia la care a ajuns consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, concluzie dezvăluită în cadrul conferinţei „Educaţia financiară şi sistemul bancar”.
”Poate părea surprinzător că vorbim în continuare despre nevoia de educaţie economică şi financiară, după trei decenii în care am trăit de toate: tranziţie economică, reforme, crize, aderare europeană. Sunt 30 de ani în care economia şi societatea au evoluat semnificativ, însă trebuie să fim conştienţi că schimbări şi reforme vom face continuu, şi de acum înainte, în educaţie, sănătate, economie sau administraţie. Una dintre lecţiile economice elementare pe care o prezint studenţilor mei, de la primele cursuri, spune că „nimic nu este gratuit” – „there is no free lunch”, că orice are un cost, pentru oricine, mai devreme sau mai târziu, indiferent ce alegem, ca opţiuni individuale sau decizii politice”, a declarat consilierul prezidenţial.
El arată că, deşi considerat poate banal, acest adevăr simplu este deseori ignorat, cu profunde consecinţe pentru decizii esenţiale.
”(…) inflaţia nu vine de la sine, ci este rezultatul unor decizii. Şi să înţelegem de ce realitatea globală a inflaţiei actuale, extrem de dureroasă în prezent, este de fapt nota de plată pentru politicile monetare şi bugetare din pandemie, politici de tip „whatever it takes”, prin care statele lumii au căutat să salveze economia de criza pandemiei, prin multiplicarea masei monetare şi deficite bugetare fără precedent în ultimele decenii. Şi la acestea se adaugă acum spirala inflaţionistă a războiului şi a unei crize energetice severe, potenţată şi de obiectivele verzi”, spune Cosmin Marinescu.
El precizează că,”pe linia acestor exemple, merită să privim educaţia financiară dincolo de orizonturile de funcţionare cotidiană a sistemului financiar-bancar, dincolo de sfera de business şi reglementare care ţine de dobânzi, curs valutar, prime de asigurare sau cotaţii bursiere”. ”Vă propun să privim educaţia financiară ca activ societal care urmează trei direcţii convergente şi cu temeiuri interdependente: cetăţeanul, mediul de business şi decizia de politică economică. Suntem datori să privim educaţia financiară şi în sensul său mai larg, ca educaţie economică ce ascute simţul realităţii pentru cetăţeanul informat, care ghidează acţiunea umană pe calea optimizării, în sensul antreprenorial al calculelor cost-beneficiu, instrumentul de altfel indispensabil pentru progresul societăţii umane. Însă acest tip de educaţie de conştientizare economică are mai puţină legătură cu sistemul de învăţământ formal, şi mai mult cu principiile economiei de piaţă şi etosul antreprenorial, cu valorile psiho-sociale şi culturale naţionale, sau cu logica practică a disciplinei financiare trăită şi învăţată mai degrabă în familie, nu doar predată în şcoală”, spune Cosmin Marinescu.
Potrivit consilierului prezidenţial, ”revenind la cele trei direcţii, pentru a rezuma exigenţele minimale, ar fi ideal ca cetăţeanul să se poată feri singur de populismul financiar, mediul de business să facă numai strategii de succes, iar decidenţii să facă politici economice sustenabile, gândind dincolo de ciclurile electorale”.
Cotidianul RO
