Nu este o teorie, cum ar fi teoria deschiderilor, ci
modalitatea practica in care trebuie gândita o partida. Sa invitam
sa gândim, nu sa memoram deschideri, deşi nu strica sa ştim si cat
mai multe deschideri.
1.Controlul centrului.
In principal exista câteva
modalităţi de control al
centrului:
-a. control prin joc închis (ex. 1.e4 e5, 1.d4 d5, etc.
nu se ataca pionii, ci se blochează)
-b. control prin joc deschis (ex. 1.e4 d5, pionii se
ataca direct)
-c. control prin asimetrie (ex 1.e4 c5, se ocupa
asimetric centrul)
-d. control de la distanta (ex 1.e4 g6, se controlează
centrul prin fiancheto).
a. jocurile închise se obţin preponderent prin simetrie,
se joaca in oglinda. Pentru începători, e o buna modalitate jocul
in oglinda, pentru ca nu trebuiesc ţinute minte toate mutările, dar
... dar exista si capcane. Trebuie gândit când se iese din simetrie
ca sa nu fie prea târziu.
b. jocurile deschise, cu atac direct pe pioni necesita o
buna cunoaştere tactica, lupta se ascute de la început, iar
atacurile si parările se succed rapid.
c. controlul prin asimetrie e cel mai bogat in
variante, sunt stufăriş si te poţi pierde rapid in ele, dar tocmai
prin bogăţia lor îl poţi duce pe adversar
pe terenul care iţi convine dar ... dar trebuie sa şti si
cum.
d. Controlul de la distanta e cel mai elegant, aici
joaca gentlemenii, se joaca cu mănuşii, ca sa zic aşa, e cel mai
strategic joc, jocul înţelepţilor, al celor răbdători si cu viziune
pe termen lung.
Concluzie: începătorii sa nu încercaţi sa stabiliţi
deschiderea ci, mai bine, tipul de control al centrului pe care
sa-l practicaţi.
http://feeds.feedburner.com/CursuriSah
http://www.blogger.com/feeds/3594972648306750542/posts/default