ARTA DECORATIVĂ
-Curs dezvoltare si aprofundare simț estetic- copii
10-14 ani
Începând cu 1 februarie timp de 8 săptămâni, în
fiecare sâmbătă începând cu ora 11:30 se va ține
cursul de Artă Decorativă
.
Cursul are 2 module a câte 4 ședințe de 120
minute.
Costul unui curs este de 600 lei, cu posibiltate
plata in 2 tranșe (la inceputul cursului 1/2 si la inceputul celui
de al doilea modul 1/2) cuprinde materia si materialele de
lucru.
Primul modul va trata modelarea si folosirea hârtiei
și accesoriilor în realizarea obiectelor de decor
interior.
Modulul 2 va trata tehnici de lucru pe lemn, sticlă
și ceramică.
4 locuri/curs.
inscrierea la curs se face prin email:
[email protected]
Locul de desfășurare - Curtea cu Povesti, Strada Amza
Pellea nr. 14, zona Prelungirea Ghencea, Dantelei. Sector
5/6.
-------------------------------------------------------------------------------
Artele decorative răspund acelorași trei nevoi sau funcții care, analizate în detaliu, pe obiecte sau amenajări ambientale fixe sau mobile, se întrepătrund, se intercondiționează.
Artele decorative răspund acelorași trei nevoi sau funcții care, analizate în detaliu, pe obiecte sau amenajări ambientale fixe sau mobile, se întrepătrund, se intercondiționează.
Model de hârtie
Modelele de hârtie sunt modele
construite exclusiv din hârtie sau carton de diferite
grosimi.
Apariție
Modele de hârtie au luat avânt în perioada celui
de-al Doilea Război Mondial, hârtia fiind
unul dintre puținele produse ce nu erau atent controlate și
restricționate. Se poate spune că aceste modele de hârtie
(papercraft) sunt o ramură a cunoscutei arte
origami, dar care spre deosebire de origami, folosește
și alte instrumente înafară de hârtie.
Detalii
Un model de hârtie este format din mai multe foi de
hârtie sau carton de diferite dimensiuni și grosimi. Modelul ce
urmează a fi construit este împărțit într-un număr de bucăți, care
vor fi tăiate cu o foarfecă după contur. Conform instrucțiunilor de
asamblare, bucățile sunt decupate, îndoite și lipite pentru ca în
final să se obțină o miniatură din hârtie.
Varietatea și posibilitățile nelimitate de creație și
construcție ale modelelor de hârtie au făcut să existe nenumărate
categorii –arhitectură, animale, vehicule, aeronautică ș.a, dar și
niveluri de dificultate.
Răspândire
Modelele de hârtie sunt răspândite în toată lumea, un
interes crescut pentru acest tip de hobby avându-l europenii și
japonezii. Categoria modelelor de hârtie a fost folosită ca
modalitate de promovare și marketing de către marile companii, de
exemplu Canon sau
Yamaha.
În mediul online se găsesc numeroase modele de hârtie ce
pot fi downloadate gratuit, dar și magazine online ce
comercializează diferite modele de hârtie. Prețul accesibil și
larga răspândire pe internet a dus la o popularitate mare a acestor
modele.
Avantaje
Modelele de hârtie sunt maleabile, iar în funcție de
model pot fi miniaturi arhitecturale sau jucării pentru copii.
Prețul este unul accesibil, iar instumentele necesare pentru
construcție sunt puține și la îndemâna tutuor. Construcția unui
astfel de model dezvoltă gândirea, spiritul creativ și capacitatea
de concentrare.
Etimologie
Etimologic, cuvântul origami, de origine
japoneză, este format din oru care are
sensul de a îndoi și kami cu sensul de hârtie,
deci “hârtie îndoită”. Numele de origami a fost adoptat în anul
1880, până atunci arta plierii hârtiei fiind denumită
orikata. Formele care pot fi realizate prin această artă
sunt legate de imaginația celui care pliază hârtia, dar există și
categorii de forme tradiționale care includ
flora și fauna. Arta
origami din zilele noastre acoperă o zonă largă de forme, de la
ceasuri cu cuc [1] și
dragoni, până la forme simple care exprimă mai
degrabă spiritul decât forma unei imagini.
Arta sticlei
Prelucrarea utilă și deopotrivă, artistică a
sticlei - dar dintr-o pastă, care nu este precum lutul, naturală,
ci fabricată, se satisfac aceleași nevoi în formă
precum:
·Vase de susținut, păstrat și
transportat diverse lichide, preparate culinare;
·Obiecte explicit decorative
(boluri, vaze) combinate uneori cu metalul sau cu
lemnul;
Cu excepția obiectelor obținute fie în serie,
industrial, cu șabloane, fie liber, manual, prin jet de aer și cu
clește special, sticla este produsă prin laminare și în foi plane
de câțiva milimetri grosime, perfect netede sau cu un ușor ornament
în relief.
Sticla plană colorată (translucidă) sau clară
(transparentă) are 2 binecunoscute utilizări artistice: vitraliul
sau picturi cu sticlă și picturi de icoane pe sticle.
Dacă pictura de icoane pe sticlă fusese cel mai ușor și
mai ieftin mijloc de răspândire a iconografiei ortodoxe în mediile
românești sărace și analfabete, vitraliul avea o altă misiune:
filtrarea veritabila a luminii solare printr-un ecleraj conceput sa
abata privirea de la urâțenia lumii materiale, sa amplifice
senzația de mister, de inexplicabil.
Arta vitraliului s-a impus și din necesitatea de a
asigura o stabilitate mai mare deschiderilor prin rețele de plumb
fixate în cadre metalice cu traverse, rectangulate în interiorul
ferestrelor ogivale și concentrice la rază.
Arta ceramicii
Ceramica este știința și arta de a realiza obiecte din
materiale anorganice, non-metalice care devin solide, dure și
durabile prin încălzirea la temperaturi ridicate a unui amestec de
compoziție specială și de consistența unui aluat căruia i s-a dat
anterior arderii o formă de obiect util sau decorativ.
Îndeletnicire începută în Preistorie
ca una din primele dovezi de umanizare a naturii, modelarea
argilei - și a altor materii cu proprietăți plastice modelabile -
nu are doar origine utilitară, păstrarea alimentelor, ci și una
spiritual estetică.
„Modelarea lutului a mers dincolo de satisfacerea
nevoilor fizice... mâna omului putea sa producă sinteza între
intenția utilitară și intenția spirituală fără a recurge la vreo
unealtă”.
Modelajul în lut oferă și astăzi posibilitatea rarisimă
ca prin mijloace materiale și tehnice restrânse și la îndemână,
copiii, tinerii să se manifeste creativ realizând figurine-jucării,
obiecte de podoabă etc. ca și cu mii de ani în urmă: cu același
simț al reliefului, al volumului util și totodată decorativ în sine
prin alternanța intrândurilor și ieșindurilor modelate cu
mâna.
Schimburile relativ echilibrate între om și natură s-au
constituit mai cu seamă la începuturile civilizației omenirii - în
cicluri complete în care nici intenția utilitară și nici cea
spirituală n-au acționat independent una de alta, „impulsurile”
cele mai fertile fiind concomitente; o expresie remarcabilă a
acestei duble impulsionări, utilitar tehnologice, este tulburarea
imagine de „homo significans”, „gânditorul”.
Fără îndoială, descoperirea focului și inventarea roții
au favorizat, printre altele și în mod direct atât diversificarea
și rafinarea modelarii argilei, cât și apariția a ceea ce înțelegem
azi prin ceramică:
·Toate formele de argilă
nearsă și arsă (roșie și prin ardere închisă și incompletă, cenușie
sau chiar neagră), glazurată sau nu;
·Olăria simplă și plastica
mică, într-un cuvânt ceramica fină;
·Ceramica de placare a
pereților și de pavimentare folosită în construcțiile edilitare,
dar ca și materie primă în mozaicul mural;
·Ceramica grosieră sau
majolică, începuturile ei fiind mai restrânse ca forme și variante
tehnice.
Eleganța și zveltețea formelor întotdeauna utile și
compuse să aibă stabilitate prin ele însele, chiar și atunci când
suprafața de sprijin este destul de mică; în forma unui
„ol”.
Expresivitatea obiectelor-jucării și a celor de
invocație este remarcabilă; Ingeniozitatea decorării prin incizie,
excizie, lustruire sau prin câteva culori de o tulburare armonie;
ornamental este accent al formei, iar culoarea o înviorează fără a
distruge.
Designul floral,
Numit și aranjament floral, reprezintă arta și
știința de a utiliza flori și
plante pentru a construi compoziții armonioase
și plăcute vizual. Primele dovezi ale unor aranjamente florale
realizate în scop decorativ datează din Egiptul
Antic. În zilele noastre, designul floral constituie o
meserie bine conturată atât la nivel mondial, cât și în România.
Lucrările realizate de designerii florali conțin elemente de design
floral, cum ar fi linie, formă, spațiu, textură și culoare și
respectă principiile de design floral: echilibru, proporție, ritm,
contrast, armonie și unitate.[1]
Cele mai frecvent utilizate flori în aranjamentele
florale sunt trandafirii, urmați
îndeaproape de garoafe,
gherbere și
crizanteme. Folosirea florilor în aranjamentele
florale depinde de ocazia pentru care sunt realizate și de
preferințele sau antipatiile celui care le primește.
Stiluri
De-a lungul timpului au apărut și s-au afirmat mai multe
stiluri de design floral, printre care:
botanic, de grădină, buchet de flori, floare în ghiveci,
„T” inversat, paralel,„western line”, design de gard viu, „mille de
fleur”, liniar formal etc. Designul floral se aplică atât
realizării aranjamentelor florale, cât și realizării coroanelor
mortuare, buchetelor, ghirlandelor, butonierelor, corsajelor și
arcurilor de flori.
Prin aranjamente florale, în ultima vreme, se înțelege
realizarea buchetelor de flori puse in diferite cutii (rotunde,
patrate etc.) cu diferite forme. Ele au căpătat rolul de cadouri
pentru diferite ocazii.
Primele dovezi istorice despre realizarea unor
aranjamente florale datează din perioada Egiptului
Antic. De-a lungul timpului, sub diferite forme,
oamenii au fost întotdeauna preocupați de realizarea unor
aranjamente florale pe care să le folosească în special în
momentele importante ale vieții.
