Parlamentari români, la discuții cu ambasadorul Ucrainei, pe legea educației. Deputat PMP: Cerem RETRAGEREA sprijinului internațional pentru integrarea euroatlantică.
ACTUALIZARE 23:03 Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov, s-a întâlnit marți, la București, cu o delegație parlamentară română, la o zi după ce președintele Petro Poroșenko a promulgat controversata lege a educației, care limitează predarea în limbile minorităților.
Parlamentarii au dorit să obțină din partea ambasadorului
Ucrainei o reacție oficială și să știe dacă „mai este cale de
întoarcere” cu privire la noua lege a educației.
Cu această ocazie, deputatul PMP Constantin Codreanu a afirmat
că Iohannis ar trebui să se autosesizeze.
„(…)Președintele ar trebui să se autosesizeze în actuala
situație și să vorbească despre același lucru, dacă tot a făcut pe
supăratul și a refuzat să meargă el în Ucraina (…) să se bată până
la capăt, să meargă acolo. (…) să stea la masă cu Porosenko. (…)
I-a trântit în nas domnului Porosenko ușa, dar nu a înțeles că ar
fi fost mult mai importantă prezenta dânsului în Ucraina, chiar
dacă nu i-ar fi fost plăcută o înfrângere cu care să se întoarcă la
București. În același timp ar fi fost important să fie în mijlocul
românilor noștri și la bine și, mai ales, la rău (…)”, a spus
Codreanu, citat de Mediafax.
„(…) Vom cere să se retragă sprijinul international pentru
integrarea euroatlantică a Ucrainei. (…) Mi se pare un lucru
firesc. Vom spune acest lucru (ambasadorului Ucrainei în
România-n.r.). Am ajuns în situația în care putem spune deschis că
România nu mai susține parcursul euroatlantic al Ucrainei pentru că
Ucraina nu se mai comportă ca un stat care respectă valorile
europene fundamenatele, ci ca un stat care a revenit la logica
nefirească a comportamentului sovietic”, a declarat deputatul PMP
Constantin Codreanu, la Parlament.
ACTUALIZARE 19:28 Ministerul Afacerilor Externe solicită ferm autorităților ucrainene să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura dreptul persoanelor aparținând minorității naționale române de a învăța în limba lor maternă.
Ministerul Afacerilor Externe regretă că, în pofida tuturor
demersurilor autorităților române pe lângă partea ucraineană, care
au semnalat că Legea educației în forma actuală diminuează
semnificativ drepturile persoanelor aparținând minorității
românești, președintele Ucrainei a promulgat, la 25 septembrie,
actul normativ, precizează MAE într-un comunicat de presă.
Totodată MAE reamintește „ angajamentul Ucrainei, transmis
constant părții române în cadrul tuturor contactelor oficiale, de
respectare a normelor și standardelor internaționale relevante în
domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând
minorităților naționale, precum și de asigurare a faptului că
nivelul și calitatea învățământului în limba română nu vor fi
afectate de noile norme.”
MAE va continua demersurile, inclusiv pe lângă organizațiile
internaționale cu atribuții în domeniu (Secretariatul General al
Consiliului Europei, Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități
Naționale și Comisia de la Veneția), pentru a semnala impactul
negativ al acestor modificări legislative în domeniul educației din
Ucraina, precizează diplomația română în comunicat, subliniind, în
încheiere, că Ministerul Afacerilor Externe solicită ferm
autorităților ucrainene să adopte toate măsurile necesare pentru a
asigura dreptul persoanelor aparținând minorității naționale române
de a învăța în limba lor maternă.
ACTUALIZARE 26.09/15:45 Ungaria reacționat imediat la vestea
promulgării Legii Educației de către președintele Poroșenko.
Ministrul de Externe al Budapestei a anunțat că țara sa va bloca
orice tentativă a Ucrainei de apropiere de UE, informează siteul
oficial al MAE ungur, într-un comunicat de presă.
„Vă garantăm că decizia respectivă va afecta dureros viitorul
Ucrainei”, a subliniat Szijjarto, menționând totodată că decizia
Președintelui Poroșenko este caracterizată drept „rușionasă”.
Site-ul oficial al Ministerului maghiar de Externe îl citează,
spunând că Poroșenko a declarat dorința Ucrainei de a se apropia
mai mult de Europa, dar decizia de a semna legea „îndeparteaza de
Europa, deoarece a fost făcut un pas imens în direcția opusă”, a
spus Szijjarto. În Ucraina trăiesc peste 156.000 de etnici
maghiari.
Deși sunt peste 400.000 de etnici români la nord de graniță,
Guvernul României și Președinția României nu au reacționat încă la
vestea de la Kiev.
Știrea inițială
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a promulgat controversata Lege a Educației, care a fost adoptată de Rada Supremă de la Kiev în data de 5 septembrie 2017, anunță Agenția BucPress.
Potrivit serviciului de presă al șefului statului ucrainean,
Petro Poroșenko a comunicat că reforma învățământului „este una
dintre cele mai importante reforme, care va îmbunătăți calitatea
educației”, asigurând pașii necesari pentru includerea Ucrainei în
spațiul educațional european.
Președintele ucrainean, cunoscut ca un vorbitor de limba
română, susține că noua lege sporește rolul utilizării limbii
ucrainene în procesul de învățământ. În același timp, Președintele
Ucrainei a subliniat importanța respectării în timpul procesului de
învățământ a drepturilor minorităților naționale din țară.
„Ucraina a demonstrat și va demonstra în continuare o
atitudine față de minoritățile naționale care corespunde cu
obligațiile noastre internaționale, care este în concordanță cu
standardele europene, fiind un model pentru țările vecine”, a
subliniat Petro Poroșenko. El s-a adresat Ministerului ucrainean de
Externe și Ministerului Educației să desfășoare consultațiile
necesare cu partenerii europeni, inclusiv cu Consiliul
Europei.
La finele săptămânii trecute, după mai multe zile de tăcere,
președintele Iohannis a anunțat că a contramandat vizita pe care
urma să o facă în Ucraina, după adoptarea legii educației în
această țară. De asemenea, Iohannis a decis să contramandeze și
primirea șefului parlamentului de la Kiev la Palatul
Cotroceni.
Comunitatea românească din Ucraina a încercat, în ultimele
zile, printr-un apel adresat președintelui Poroșenko, să blocheze
prin veto această lege, considerând-o una care determină asimilarea
lingvistică a minorităților naționale. O scrisoare-apel similară a
fost trimisă de românii din Ucraina și președintelui Iohannis,
cerându-i să intervină de urgență în situația creată în jurul
școlilor cu predare in limba română, care riscă acum să fie
lichidate.
De menționat că Parlamentul Ucrainei a adoptat controversata
Lege a Educației la 5 septembrie, iar apelurile disperate ale
românilor din țara vecină către autoritățile de la București au
început să curgă în zilele de după, președintele României a ieșit
cu anunțul contramandării vizitei la Kiev și cu primele declarații
pe acest subiect abia în data de 21 septembrie.
Din categoria:Politica
