Scăderea vârstei răspunderii penale în România
Reducerea vârstei răspunderii penale nu doar că nu contribuie la diminuarea infracțiunilor comise de adolescenți, dar riscă să amplifice acest fenomen, avertizează organizația Salvați Copiii. Aceasta subliniază că România nu dispune în prezent de infrastructura necesară pentru protecția și reabilitarea minorilor care comit fapte penale.
În România nu există unități specializate pentru copiii cu vârsta sub 14 ani care au comis infracțiuni. O scădere a vârstei răspunderii penale, cum a fost propusă după incidentul din Cenei, județul Timiș, ar putea crea un cerc vicios al delincvenței. Actualul sistem românesc de protecție și reabilitare este deja afectat de lipsuri semnificative. În prezent, există doar patru unități specializate administrate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pentru minorii cu vârste între 14 și 18 ani, care sunt supuși măsurilor educative privative de libertate. Aceste unități sunt împărțite în două categorii: centre educative pentru minorii care au comis fapte mai puțin grave, axate pe activități școlare și formare profesională.
Pentru copiii sub 14 ani, cei care comit fapte penale și sunt supuși măsurii protecției speciale prin plasament într-un centru rezidențial nu beneficiază de structuri adecvate. Acestia sunt plasați împreună cu alte categorii de copii, cum ar fi victimele abuzurilor sau copii cu dizabilități. Personalul specializat pentru reintegrarea acestor copii este insuficient, iar absența programelor adecvate duce deseori la plasarea copiilor în sistemul de protecție generală fără un plan de intervenție clar.
Salvați Copiii subliniază că, pentru a preveni fapte inacceptabile precum omorurile, autoritățile ar trebui să aloce resurse mai mari pentru asistarea socială, educație și sănătate mintală destinate copiilor vulnerabili, în loc de a îmbunătăți legile penale. Organizația propune să fie implementate măsuri educative alternative, precum programele de consiliere sau munca în folosul comunității.
Modelele internaționale arată că abordările bazate pe reabilitare și incluziune au un impact mai pozitiv. De exemplu, Norvegia a transformat sistemul său penal într-unul orientat spre reintegrare, cu o rată de recidivă de aproximativ 20%, datorită politicii de accesibilitate la educație și consiliere psihologică.
Salvați Copiii recomandă, de asemenea, dezvoltarea unor centre de consiliere locale și inițiative de informare pentru familii, și consideră vitală introducerea educației pentru sănătate în programa școlară, abordează subiecte precum violența între copii.
Analizând experiențele altor țări, se observă efectele negative ale scăderii vârstei răspunderii penale. De exemplu, în Danemarca, o reducere a vârstei de la 15 la 14 ani nu a condus la scăderea criminalității, ci a dus la o rată a recidivei mai mare. La fel, Australia și Suedia discută reglementări care reflectă impactul negativ al justiției bazate pe pedepse, cu voci din sistemele de justiție sociale care pledează pentru telefoane de sosire mai susținute.
Concluzia este că o legislație penală construită sub presiunea emoțională a opiniei publice nu va reuși să rezolve problemele fundamentale ale delictelor juvenile. Soluția constă în prevenție, educație și sprijin integrați pentru tineri, ingrediente esențiale pentru o societate mai sigură.