Pe 5 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc Ajunul Bobotezei. În această zi, se observă post negru, fără mâncare și băutură.
Canoanele Bisericii stipulează că în Ajunul Bobotezei se ajunează total (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se primește agheasma pe nemâncate. Potrivit Tipicului Sfântului Sava, dacă Ajunul cade într-o duminică sau sâmbătă, postul negru nu se mai respectă.
Traditia postului din 5 ianuarie datează din secolele IV-VI. Atunci, catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile pentru a primi botezul în seara acestei zile. Odată botezați, aceștia puteau participa pentru prima dată la liturghia credincioșilor și se puteau împărtăși.
În prezent, creștinii postesc în Ajunul Bobotezei pentru a putea gusta, cu vrednicie, din apa sfințită, Agheasma Mare. Conform tradiției, cine reușește să nu mănânce nimic în ziua din Ajun va avea un an plin de sănătate și noroc.
Tradiții și obiceiuri în Ajun de Bobotează
În Ajunul Bobotezei, se săvârșesc Ceasurile împărătești, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unita cu Vecernia și apoi are loc Sfințirea cea mare a apei.
De asemenea, în Ajunul Botezului Domnului, preotul merge la credincioși pentru a le sfinți casele și gospodăriile prin stropirea acestora cu Agheasma Mare, iar creștinii îi întâmpină cu bucurie.
În unele sate românești, fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc folosit de preot pentru stropire și să o pună sub pernă, cu speranța că își vor visa ursitul.
O altă tradiție spune că fetele și femeile necăsătorite așază busuioc sub streașina casei; dacă a doua zi îl găsesc plin de chiciură, aceasta simbolizează că se vor mărita cu un băiat înstărit.
Potrivit altor tradiții, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează pomii sunt acoperiți cu promoroacă, ei vor avea o recoltă bogată.