Frunze rătăcite umplu-ntreaga stradă,
Vine toamna plină de copacii goi,
Reverențe triste printre crengi, dovadă
Stă doar amintirea unor fructe moi.
E totul gri, văzduhul poartă brume,
Miroase-a foc, a putred și zăpadă,
Lumina plânge roșu peste lume,
Tăceri, din ochii lunii încep să cadă.