Frunze rătăcite umplu-ntreaga
stradă,
Vine toamna plină de copacii goi,
Reverențe triste printre crengi,
dovadă
Stă doar amintirea unor fructe moi.
E totul gri, văzduhul poartă
brume,
Miroase-a foc, a putred și zăpadă,
Lumina plânge roșu peste lume,
Tăceri, din ochii lunii încep să
cadă.
